Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
Livia Rotar, 90 de ani: „Plutonul de execuție avea puștile ațintite spre mine, iar comunistul m-a întrebat: Livia, mai crezi în Dumnezeu?”
În fața unui astfel de român nu poți decât să simți recunoștință, să iei exemplu și să te bucuri că ai putut să îi săruți mâna. Doamna Livia Rotar, din orașul Gherla, are 90 de ani. În 1950 a fost arestată de regimul comunist pentru că, împreună cu mai mulți prieteni, le ducea celor fugiți în munți mâncare cu căruțele.
A fost prinsă și dusă în fața plutonului de execuție. Soldații stăteau cu armele ațintite spre ea, iar comunistul a întrebat-o:
-Livia, și acum mai crezi în Dumnezeu?
Doamna Livia se uită limpede la mine și îmi spune așa: “Eu toată viață mea, la întrebarea asta, nu am să răspund altfel decât cu un “da”, hotărât! Așa am răspuns și cu puștile îndreptate spre mine. Nu au tras! Sunt și acum în viață! Poate cineva, atunci, să îmi spună că nu trebuie să cred în Dumnezeu? În cel care a făcut ca acum să nu știu exact nici câți strănepoți am ajuns să mai am!”
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
Domnule Pândaru, nu mai spuneți festivale că vă faceți de râs.
Like 0
Sunt surprinsa sa o aud pe doamna Livia Rotar spunand ca il iarta pe tortionarul ei, Visinescu, dar nu ii poate ierta pe nemtii care ,nu stiu cum au chinuit-o in timpul razboiului, fapt ce o deternima sa vrea ca "tara sa fie condusa de un roman adevarat". Eu nu sunt mancatoare de sasi de aceea, nu inteleg afirmatia doamnei Rotar. Stiam de la parintii mei ca rusii s-au purtat oribil cu noi chiar daca se facusera stapani pe casele noastre.
Like 2
Frumos! Felicitari republica pentru numeroasele articole publicate pe aceste teme. Multumim!
Like 0
M-am bucurat să aflu despre acest om extraordinar!
Dar vreau acum să vă mulţumesc pentru altceva, în alt registru de idei, domnule Pândaru, pentru că nu am prilejul să vă scriu în altă parte. Acel reportaj filmat, al dumneavoastră, "Marile bucurii ale fotbalului mic", domnule, e delicios, pur şi simplu delicios!!! L-am privit şi răsprivit ! Felicitări şi echipei! Sigur aveţi oameni cu fler ! L-aş premia ! Dialoguri haioase, imagini haioase dar nu doar atât. Domnule, o umanitate caldă, simpatică. Culmea, nu mi-a părut nimic şi nimeni ridicol acolo! Haz nebun dar nimic ridicol! Să stai o vreme printre oamenii aceia e terapie!
Eu îmi îngădui acum aceste efuziuni dar apreciez foarte mult şi sobrietatea dumneavoastră oarecum neutră şi totuşi caldă din poziţia de comentator al reportajului .
Like 2
Am convingere că e mai mult în spatele poveștii care poate inspira cititorii. Așa, rămâne doar o notă senzaționistă din păcate. :(
Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.
Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.
În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.
Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?
Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dar vreau acum să vă mulţumesc pentru altceva, în alt registru de idei, domnule Pândaru, pentru că nu am prilejul să vă scriu în altă parte. Acel reportaj filmat, al dumneavoastră, "Marile bucurii ale fotbalului mic", domnule, e delicios, pur şi simplu delicios!!! L-am privit şi răsprivit ! Felicitări şi echipei! Sigur aveţi oameni cu fler ! L-aş premia ! Dialoguri haioase, imagini haioase dar nu doar atât. Domnule, o umanitate caldă, simpatică. Culmea, nu mi-a părut nimic şi nimeni ridicol acolo! Haz nebun dar nimic ridicol! Să stai o vreme printre oamenii aceia e terapie!
Eu îmi îngădui acum aceste efuziuni dar apreciez foarte mult şi sobrietatea dumneavoastră oarecum neutră şi totuşi caldă din poziţia de comentator al reportajului .