Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Părinții fondatori și urmașii lor, promotori ai discursurilor violente în spațiul public românesc

combo2

Dacă trecem peste violența masivă, quasi-genocidară din timpul revoluției din 1989 și peste violența proletară, criminală inspirată de lupta de clasă comunistă din primul deceniu de după 1989, cel al mineriadelor, intrăm în guvernarea pesedistă din 2001, adică în epoca discursurilor violente din ultimii ani. În această istorie scurtă a discursurilor violente putem constata că vârful acestora a fost atins în perioada electorală 2024 - 2025.

Există câteva personaje publice, adevărați părinți fondatori ai discursurilor violente. Îl putem identifica în acest sens pe Adrian Năstase, deosebit de violent în limbajul său referitor la presă care îi critica masiv mișcările și aranjamentele. A se vedea în acest caz limbajul folosit la adresa jurnalistului Radu Banciu. Mai apoi, ne putem opri la C.V. Tudor, cel care dorea „înființarea de comitete revoluționare” care să judece și să execute oameni pe stadioane. Acesta a beneficiat de o impunitate permanentă în timpul activității sale politice toxice și generatoare de răzbunări, agresivități, defăimări și violențe.

Un reper „istoric” al promovării limbajului violent aparține lui Traian Băsescu. De la loviturile cu capul în gură și până la alocarea „celor corupți țepe în Piața Victoriei” se derulează tot felul de excese și derapaje de limbaj ale acestuia, aspect ce argumentează un spirit primitiv și definitiv compromițător. Vârful acestor îndemnuri spre violență s-au petrecut în perioada electorală 2024 – 2025. Astfel, C. Georgescu este anchetat pentru îndemnuri la răsturnarea ordinii constituționale, pentru sprijinirea și inspirarea unor grupări paramilitare, precum cele conduse de H. Potra, cel care ordona mercenarilor să meargă „la București cu parul, furca, coasa, toporul. Cei care au arme să iasă cu armele”. Un alt nemântuit extremist și ridicat pe scena publică, plin de frustrări, răzbunări și tristeți este G. Simion, cel care îndemna gloata de susținători să-i „jupuiască în piața publică” pe membrii BEC.

Ultima și cea mai ridicolă instigare la violență aparține monstruoasei Diana Șoșoacă care afirma „dacă nu voi fi lăsată să candidez, praful și pulberea se va alege de alegerile lor și de sistemul lor”, afirmație însoțită de mănuși de box care simbolizau în viziunea disgrațioasei ființe „pumnul lui Dumnezeu, pumnul poporului”. 

Fiecare protagonist al violențelor din spațiul public românesc se poate încadra în anumite tipuri culturale configurate de un „habitus” comportamental, psihologic și genitor din punct de vedere topografic. Astfel, A. Năstase, D. Șoșoacă, C. Georgescu pot fi situați unui tip cultural de la marginea mahalalei ridicat în „jurul mlaștinilor bucureștene” și departe de „ceruri și văi” (Dan Bota). Băsescu este expresia vulgară a tipului aparținător tuturor speluncilor din porturile maritime ale lumii, obișnuit cu violența și cu cerbicia bătăioasă. Vadim Tudor era un spirit perfect al delațiunii controlate de puterea securității comuniste, un șarlatan al manipulării sentimentelor patriotice și beneficiarul tuturor avantajelor egoiste ale utopiei „României Mari” prizată atât de mult de aderenții săi naivi. G. Simion, un tip marginal, plin de controverse și suspectat de legături cu lumea rusească, ridicat din spațiul naționalismului extremist românesc, rămâne un copil teribil, răzbătător, cu privire fixă și exoftalmică, expresie a ideilor și puținătății sale intelectuale.

Toți acești apostoli ai violenței trăiesc o dublă natură, una care este livrată spațiului public și alta denudată de învelișul exterior. Astfel, A. Năstase are o glazură comportamentală cu subțirimi intelectualiste și academice, cu gusturi fine și aristocratice pentru lucrări de artă, colecționar pasionat în domeniul cartografiei, dar toate acestea nu pot să-i ascundă adevărata fire și profilul uman. Băsescu își ascunde violența prin previziuni și analize uneori valabile, dar care în cele mai multe cazuri intră în contradicție cu sine. Mai mult decât atât, el s-a înconjurat de o curte de intelectuali subțiri ai nației, bine stipendiați pentru a le câștiga fidelitatea, dar cultura aulică băsesciană nu a putut ascunde cultura sa maritimă și portuară. Mai exact, raportul dintre Băsescu și intelectuali a fost dominat de nesincerități reciproce. Pe de o parte și în mod privat, Băsescu îi sfida și îi ironiza, iar intelectualii îi ofereau fidelități doar în marja stipendiilor, pozițiilor, avantajelor materiale obținute de la fostul președinte. G. Simion nu se poate ascunde în metafore invocate masiv în discursul politic, pentru că însăși metafora trădează ceea ce este și ceea ce gândește cu adevărat. C. Georgescu, dincolo de figura calină și aparent civilizată, nu își poate acoperi șarlatania patentă și trădătoare pe de-a întregul a interesului național. Șoșoacă, dincolo de impetuozitatea violentă și agresivă a discursului și manifestărilor sale, nu poate să-și drapeze toate frustrările, excesele și crizele vârstei.

Există și alți tipi agresivi și violenți, cei care reprezintă lumea ardeleană, virtuoși, dar mai ales vârtoși în manifestările lor. De exemplu, H. Potra, curajos și fioros doar pe videoclipuri, este totuși laș, cu toată bărbăția de mercenar afișată, el ascunzându-se astăzi în străinătățuri de urmărirea penală a justiției. Este un pitpalac istericos care atacă doar în haită precum legionarii de odinioară, anturat de mercenari. Tiberiu Boșuțar, un anonim deputat AUR de Bistrița, este cel care răcnea din toți bojocii și ochii scoși din orbite la mitingul pro-Georgescu din fața BEC. Pe lângă toți aceștia, s-au evidențiat în prim-planul tuturor mitingurilor organizate de AUR și C. Georgescu figurile statuare și fioroase ale bărbaților maramureșeni, aceștia nebăgând în seamă că sunt doar cozile de steaguri tricolore îmbrăcate în sumane.

Aceste insularități violente ale pământului românesc puternic vocale și zgomotoase nu fac altceva decât să îmbăloșeze patriotismul, tradiția, identitatea și ethosul românesc pe care atât de mult și compromițător le evocă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Dacă nu ne-ar sta rușii în coastă ar fi un film de comedie foarte bun, cum a fost și în anii trecuți. Numai că atunci rușii hibernau. Acum s-au trezit, și miza a devenit uriașă.
    • Like 0
  • o actriță spumoasă, un om din port, un escroc subțire, un golan de galerie, un guru țepar, un tribun mânător de turme. o menajerie în căutarea unui caragiale, a-listeri și figuranți cu ziua. suntem în film.
    • Like 0
  • Sunt aproape întru totul de acord cu analiza pe care o face d-ul Radosav- tabloul unei societăți românești care aluneca tot mai mult pe panta violenței, agresivității și extremismului.
    Aș dori să fac totuși două observații în legătură cu cei menționați în articol. Jurnalistul Radu Banciu-cel agresat verbal de A.Nastase , după cum zice d-ul Radosav- este chiar el promotorul unui limbaj violent, insultator chiar. Nu numai la adresa politicienilor-asta e oarecum scuzabil, ca să fiu subiectiv- dar și la adresa unor persoane publice care nu au altă vină decât că nu le suporta dumnealui. Mă refer în primul rând la Simona Halep și Gheorghe Hagi. Aroganța și limbajul- uneori aproape vulgar- folosit de Banciu îl descalifică practic din titulatura de jurnalist.
    A doua observație, strict personală, se referă la Traian Băsescu. Eu îl consider singurul președinte al României post revoluționare care a avut curaj. În condițiile crizei economice și a corupției generalizate a ținut România pe linia de plutire. Cu metodele lui controversate desigur, dar a realizat ceva- comparativ cu Joiannis care a luat degeaba salariu 10 ani.
    • Like 3
    • @ Christian
      În ceeace-l privește pe basescu ai dreptate. Sunt de părere că din cauză că a deranjat mulți imbecili psd, în frunte cu caricatura ponta,care, în alianță cu căcărău, așa zisul președinte liberal. este denigrat. Azi ambii au obraznicia de a aspira la președenția romaniei. Ca anomalia usl să continue, "liberalul" căcărău are "totala" susținere a psd sub ursarul covrigar de buzau, balaoachesul ciolac. Iar ponta, o pastisa a lui trump, imitatie al dementului c.g. pe care l-ar numi prim ministru, este fără sperante. Viermele asta mongoloid în tandem cu un dement. Noroc că nu s-a uitat comportamentul avortonului turcit, rusit, trumpit și are șanse nule.
      • Like 1
    • @ Zugravu Mircea
      Francisc check icon
      Retrospectiv vorbind, cred că hăhăielile marinarului au fost mult mai utile României decât tăcerile sasului de la Sibiu, domnule Zugravu...

      Iohannis a „construit” pas cu pas (i-au trebuit două decenii pentru asta!) o „Românie a lucrului bine făcut”, o „Românie educată” în care analfabeții conduc. L-am votat de două ori (de fiecare dată doar în turul doi, știți chestia cu răul mai mic)...

      Prezentul ne oferă încă o alegere cu cântec. Căcărău și micul Titulescu (odinioară aliați!) își oferă serviciile întru salvarea țării. Unul e susținut de „coaliție”, celălalt e (cică!) independent...

      Poftim neamule și-alege! Răul mai mic e preferabil celui mare. Eu votez cu Nicușor Dan...

      • Like 2
  • Să nu uităm de celebra replică “măi animalule!” a unui clasic (încă) în viață.
    • Like 1
    • @ Dan Filip
      Francisc check icon
      „Clasicul” ăsta va fi îngropat cu onoruri militare, domnule Filip. În 35 de ani „democratici” încă nu am apucat să ducem la groapă un fost președinte.

      Iliescu va fi primul. Sper, da' cine știe?
      • Like 0
  • O analiză obiectivă, corectă a "suveranismului" actual, a " suveranistilor" și a rădăcinilor acestui fenomen malefic. Fenomen care, nici ăsta nu e original românesc. Se încadrează în trendul pandemic ce bântuie actualmente omenirea. Suntem, noi românii, doar niște epigoni ai rusiei, mai nou sua și a altor câteva state europene. Paraziții, incapabilii, golanii de la noi s-au agățat doar de un val. "Ce e val ca valul trece", mai repede sau mai încet, lăsând urme ce, din păcate, cu sânge vor trece. Va fi mai dur ca în simulacrul din decembrie '89, din păcate. Aici ne-a adus corupția, proasta intelegere a democrației și libertății și toleranța față de ticăloși.
    • Like 2
    • @ Zugravu Mircea
      Francisc check icon
      Valul se sparge în nisipul plajei.
      • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult