Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Paștele risipei noastre

Imagine cu masa de Paște. Foto: Inquam Photos / Casian Mitu

 Foto: Inquam Photos / Casian Mitu

Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi. Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie. 

Un alt studiu arată cum cheltuim pe hrană aproximativ 40% din venituri şi aruncăm 33-50% din ea. Practic, din trei plase de cumpărături, cel puțin una este irosită. 

În România tindem să aruncăm atât mâncarea gătită, cât și alimentele proaspete, precum legume și fructe. Cea mai mare cantitate de risipă din UE a avut loc în cazul fructelor și legumelor (27% și respectiv 20%), urmate de cereale (13%), carne (10%) și cartofi (10%). Privind țările membre separat, Germania, Franța și Italia contribuie cel mai mult la crearea deșeurilor alimentare, dar imaginea este diferită atunci când valorile sunt defalcate pe cap de locuitor. Germanii și francezii rămân astfel sub media UE, în timp ce, de exemplu, Cipru, Portugalia, Belgia și Danemarca o depășesc.

În 2020 în UE aproximativ 59 de milioane de tone de alimente au fost irosite (adică 131 kg de persoană), din care 53% pot fi atribuite gospodăriilor. Urmează sectorul de producție (30%), restaurantele și furnizorii de servicii alimentare (9%) și alte segmente de distribuție de alimentară (7%). Mai mulți factori pot juca un rol în formarea deșeurilor alimentare precum:

  1. Cumpărăturile și gătitul necorespunzător planificate;
  2. Aspectele estetice (de exemplu, fructele deteriorate);
  3. Porțiile standardizate în restaurante, și în cazul cateringului, numărul de angajați estimat necorespunzător;
  4. Supraproducția;
  5. Deteriorarea produsului sau a ambalajului, precum și „conservarea calității”;
  6. Interpretarea greșită a datelor de expirare (Best before sau best by). A se consuma până la…” pe alimente este despre siguranță – alimentele pot fi consumate până la această dată, dar nu după, chiar dacă arată și miros bine. „A se consuma de preferință înainte de….” se referă la calitate – Produsele alimentare pot fi consumate în siguranță după depășirea datei menționate, cu condiția ca instrucțiunile de depozitare să fie respectate și ca ambalajul să nu fie deteriorat, deși gustul și textura lor ar putea începe să se altereze.

Portofelele noastre și mediul ar câștiga prin reducerea risipei alimentare

Potrivit unei simulări, dacă UE ar reduce risipa alimentară cu 41% până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea fi reduse cu până la 108 milioane de tone. Există mai multe soluții pentru această problemă, cum ar fi cumpărăturile și planificarea conștientă sau donarea surpluslui.

Totuși, cea mai eficientă metodă de a evita risipa este să cumpărăm mai puțin. Avem obiceiul de a cumpăra foarte multe produse, în special înainte de sărbători, deși magazinele se redeschid uneori chiar și în prima sau a doua zi de Crăciun sau de Paște.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a studiat efectele reducerii risipei alimentare în UE până în 2030 și îndeplinirea Obiectivelor ONU de durabilitate (Obiectivul 12). Au fost folosite trei scenarii diferite unde reducerea a fost de 12%, 23% și 41% (fără a face distincție între deșeurile alimentare comestibile și necomestibile). Pentru că majoritatea deșeurilor provin de la gospodării, reducerea de aici are cel mai mare impact asupra imaginii de ansamblu. Conform rezultatelor simulărilor, gospodăriile din UE ar putea economisi între 220 și 720 € în medie anual. Un alt beneficiu este că, în funcție de scenariu, am putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 108 milioane de tone.

Simularea arată că, dacă risipim mai puțin, scade și nevoia de cumpărare, ceea ce se reflectă și în prețuri mai scăzute. Privind întreaga listă de produse alimentare, în cel mai optimist scenariu scăderea ar fi în jur de 1%. Totuși, dacă ne uităm individual la rezultate, am putea observa o reducere de preț cu aproximativ 4% în cazul legumelor.

Foto: Food Waste Combat

Care este impactul sistemului alimentar asupra climei?

Nimănui nu-i place să arunce mâncarea, mai ales de sărbători – însă ajungem s-o facem, majoritatea, sub o formă sau alta. Știm că nu e bine, dar poate că nu ne-am gândit la efectele undă pe care le are.

Sistemul alimentar cuprinde diverse etape: producție, transport, comerț, consum și managementul deșeurilor. Toate depind de numeroase resurse precum apa (70% din apa dulce este folosită în agricultură), pământ, minerale, energie regenerabilă, dar și combustibili fosili. Folosind aceste resurse, lanțul de producere și aprovizionare cu alimente creează aproximativ 26% din totalul de emisii antropogenice de gaze cu efect de seră (GES).

Această estimare include emisiile provenite din agricultură în cadrul fermei, emisiile generate de exploatarea și schimbarea terenurilor (spre exemplu prin defrișare), precum și cele din activitățile realizate pre- și post-producție (precum producerea îngrășămintelor, pesticidelor și a furajelor, dar și prelucrarea, depozitarea, refrigerarea, transportul, sau gestionarea deșeurilor).

Producerea alimentelor au nevoie de pământ, pe care, prin urmare, îl folosim inutil într-o anumită măsură, deoarece este posibil să nu consumăm nici măcar alimentele produse pe el. Și alimentele aruncate, în descompunere, contribuie la emisiile de metan — ceea ce crește efectul de seră (și, prin urmare, efectul schimbărilor climatice).

Dacă risipim mai puțin, cererea de alimente va fi mai mică, producția pentru aprovizionarea populației poate fi gestionata mai bine, iar reducerea producției scade și emisiile de gaze cu efect de seră.

Reducerea risipei alimentare poate duce, de asemenea, la prețuri mai mici la alimente și la exporturi mai competitive. Mai puțină risipă poate poate ajuta și fermierii, companiile, consumatorii să economisească bani, iar impactul asupra mediului asociat producției, procesării și transportului alimentelor va fi mai mic. 

Ce soluții avem la îndemână?

Risipirea alimentară poate fi ușor redusă dacă acordăm atenție câtorva lucruri mărunte. Pe site-ul Centrului Comun de Cercetare, soluțiile sunt clasificate în șase grupuri:

  1. Recomandări și instrumente pentru gospodării (de exemplu, rețete pentru utilizarea alimentelor rămase)
  2. Mentoring pentru gospodării (de exemplu, pregătire practică în bucătărie)
  3. Campanii locale de creștere a atenției (media, evenimente)
  4. Programe educaționale, evenimente școlare (cum ar fi programul Kitchen Adventure )
  5. Conștientizarea și la unitățile de catering (de exemplu, punerea la pachet a alimentelor rămase)
  6. Programe naționale de prevenire a risipei alimentare

Strategia „De la fermă la mâncare” (Farm to fork) își propune să reducă amprenta asupra mediului și a climei a sistemului alimentar al UE și să permită o dietă sănătoasă și durabilă. Trebuie să ne transformăm sistemul alimentar, deoarece acum are nevoie de multe resurse naturale, poate afecta biodiversitatea și poate avea efecte negative asupra sănătății (subnutriție sau chiar supranutriție).

Supranutriția e la fel de problematică în momentul de față, și nu neapărat pentru că oamenii mănâncă prea mult, ci pentru că în multe locuri, mâncarea sănătoasă nu e accesibilă (preț și/sau oferta) — un fenomen denumit de experți “deșerturi alimentare” (food deserts). Strategia dorește să ofere alimente suficiente, hrănitoare și accesibile, ținând cont de aspectele de durabilitate. Scopul este, de asemenea, reducerea la jumătate a utilizării agenților de protecție a plantelor și a îngrășămintelor, și creșterea suprafețelor cultivate ecologic.

Inteligența artificială ne poate fi de folos și în reducerea risipei alimentare. Clienții (de exemplu, ai restaurantelor, hotelurilor etc.) își pot monitoriza și eficientiza managementul deșeurilor cu ajutorul camerelor și cântarelor, oferind astfel date despre cantitatea și tipul excedentului. În clădirile de birouri mai mari este posibil să fie monitorizat și ceea ce angajații aruncă la gunoi și, în funcție de asta, oferta restaurantului poate fi ajustată (de exemplu, o felie mai mică de tort, un amestec de salată asamblat individual).

În Franța, în 2016, o nouă lege a stipulat ca magazinele mai mari nu pot arunca alimente nevândute, ci trebuie să le doneze. După aceea, au fost luate mai multe măsuri împotriva risipei alimentare, cu scopul de a o reduce cu 50% până în 2025. În Londra, The Felix Project folosește voluntari pentru a ajuta la livrarea alimentelor primite — astfel că în 2021 au distribuit 30 de milioane de comenzi.

În Ungaria, în 2022, au fost luate măsuri sporite pentru marii comercianți. Pentru că scopul e să se asigure că produsele aflate aproape de data de expirare ajung la cei din categorii vulnerabile și nu la gunoi, supermarketurile sunt obligate să ofere alimentele către organizații nonprofit cu cel puțin 48 de ore înainte de finalul termenului de valabilitate. Programul Élélmiszer Egyesület economisește anual hrană în valoare de 2,7 milioane de euro pentru cei nevoiași prin colectarea zilnică a produselor care se apropie de data de expirare sau cu ambalaje defecte de la magazine și producători. De la înființare, organizația de caritate a economisit peste 100 de milioane de kg de surplus, în mare parte prin munca voluntarilor - aceste donații ajută 250.000 de oameni în circumstanțe dificile în fiecare an.

În România avem o rețea de bănci de alimente care colectează și redistribuie donații alimentare de la companii (retaileri) către ONG-uri cu programe sociale din zone precum Brașov, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea sau București. Între iunie-septembrie 2020 au reușit să salveze de la risipă, spre exemplu, peste 700 de tone de lapte școlar și să îl distribuie prin întreaga rețea de beneficiari. Momentan, rețeaua băncilor de alimente din România colaborează cu peste 120 de companii și au reușit să redistribuie, împreună, aproape 18.000 de tone de alimente către 650 de ONG-uri. Echipa rețelei a calculat aproape 35.900.000 de porții donate, care valorează peste 180.000.000 lei.

Acest articol a apărut inițial și pe platforma InfoClima

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Referințele indicate cât mai precis sunt foarte utile, atât pentru rigoare științifică, cât și pentru verificare încrucișată.
    Trimiterea la foodwastecombat.com nu ajută prea mult, pentru că nici acolo referințele nu sunt clar indicate, pe lângă vechimea de peste 10 ani a datelor invocate.
    O problemă cu aceste articole este că se bazează pe estimări de medii pentru statele din Europa sau din Uniunea Europeană, fără să existe estimări proprii pentru România. Ultimul raport al Eurostat pe tema risipei alimentare este publicat în septembrie 2023 și se referă la anul 2021. România strălucește prin totala absență din aceste statistici, deși avem un institut național de statistică pentru statistici oficiale, un minister al mediului pentru statistici ale deșeurilor, altul al agriculturii pentru producții agricole și alimentare, altul al industriei pentru industria alimentară (în principiu) și un Departament pentru dezvoltare durabilă care privește periodic cu atenție și preocupare problema risipei alimentare.
    A spune că România este a noua în UE la risipa alimentară este un rezultat al ”mediei per capita” și al ponderii populației României în totalul Uniunii, nu al unui comportament vădit iresponsabil, în completă contradicție cu Vestul civilizat. Da, există risipă alimentară (în toate verigile, nu doar în gospodării). Da, este nevoie de educație și soluții de diminuare a ei. Dar mai întâi e nevoie de cunoaștere, cât mai documentată și cât mai detaliată. Dacă acum România este a șasea în UE după populația rezidentă, bazându-ne doar pe medii, avem certe șanse să urcăm în clasamentul risipei. Cele 131 kg/persoană sunt un indicator generic, care nu trebuie echivalate cu interpretarea ”Anual, o persoană aruncă la gunoi 131 de kilograme de mâncare”, pentru că în acele kilograme sunt incluse toate verigile lanțului. Se spune că gospodăriile dețin jumătate din totalul risipei, dar nu este clar pentru România cât se risipește în sectorul de procesare, în cel de comerț sau în Horeca. Așadar, până la sfaturile despre cum să ne facem cumpărăturile sau ce rețete să aplicăm în bucătărie, sunt chestiuni de sistem care ar trebui discutate mai întâi, iar cei care se consideră responsabili pentru politici publice să le și pună în practică.
    • Like 0
  • Francisc check icon
    De unde ați scos „contextul” că 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, stimată doamnă?

    Or fi săraci trăitorii ăștia de la țară, da' nici chiar așa!

    Un mare scriitor spunea că veșnicia s-a născut la țară. Păi dacă șase din zece țărani mor de foame, vrem nu vrem ne moare veșnicia...

    Hristos a înviat (creștinii spun că e adevărat!). Se cade să fac și eu o tradițională urare:

    În zi de mare sărbătoare
    Vă fac și eu o urare:
    După ce a fost belit
    Mielul... Paște fericit!



    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult