„Nu-mi aduceam aminte care era semnalul de apel al stației automate, a sateloidului, dar l-am găsit în tabelul ce atârna deasupra pupitrului principal. Am lansat apelul în alfabetul Morse și, după opt secunde, mi-a venit răspunsul. Sateloidul, sau mai curînd creierul său electronic, a răspuns printr-un semnal repetat ritmic.
I-am cerut atunci să indice meridianele cupolei galactice pe care, în rotirea lui, le întretaie la intervale de 22 de secunde, și aceasta cu o precizie pînă la a cincea zecimală.
Apoi m-am așezat și am așteptat. Răspunsul a venit după zece minute. Am rupt banda de hîrtie cu rezumatul imprimat și, ascunzînd-o în sertar (am avut grijă să nu-i arunc nici măcar o privire), am luat din bibliotecă multe hărți mari ale cerului, tabele de logaritmi, almanahul mișcării diurne a sateloidului și cîteva lucrări auxiliare, după care m-am apucat să caut soluția aceleiași probleme. Punerea în ecuație mi-a cerut mai bine de o oră; nu mai țin minte cînd mai calculasem atît de mult, probabil doar pe vremea studiilor, la examenul de astronomie practică. Calculele le-am efectuat cu ajutorul marelui ordinator al stației. Raționamentul meu se desfășura în modul următor: din hărțile cerului, trebuia să obțin cifre ce nu coincideau pe deplin cu datele furnizate de sateloid. Necoincidența deriva din faptul că sateloidul era supus unor foarte complicate perturbații provocate de forțele gravifice, de cei doi sori ce se rotesc unul în jurul celuilalt, precum și de modificările gravitaționale locale, determinate de ocean. După obținerea a două șiruri de cifre – cele indicate de sateloid și cele calculate teoretic pe baza hărților cerești –, voi aduce corecții calculelor mele. Ambele grupe de rezultate vor trebui atunci să coincidă până la a patra zecimală; abaterile vor interveni doar la zecimala a cincea.
Dacă și cifrele comunicate de sateloid erau ireale, constituind pur și simplu produsul gîndirii mele bolnave, atunci era cu totul exclus ca ele să coincidă cu cel de-al doilea șir de date cifrice. Creierul meu putea fi bolnav, dar în nici un fel de împrejurări nu era capabil să efectueze calculul făcut de marele ordinator al stației, deoarece travaliul ar fi necesitat eforturi de cîteva luni. Așadar, coincidența cifrelor avea să dovedească faptul că marele ordinator exista într-adevăr, iar eu m-am folosit de el realmente și nu într-o stare halucinatorie.
Mîinile îmi tremurau cînd am scos din sertar banda teleimprimatorului și am întins-o alături de cealaltă, mai lată, provenită din ordinator. Ambele șiruri de cifre coincideau așa după cum prevăzusem, adică pînă la a patra zecimală; abaterile apăreau abia la a cincea.
Am ascuns toate hîrtiile din sertar. Prin urmare, calculatorul exista independent de mine; faptul implica existența reală a stației și tot ce exista în ea.
Eram gata să închid sertarul, cînd am observat în el un dosar plin de foi acoperite de calcule fugare. Le-am scos afară; dintr-o singură privire mi-am dat seama că și altcineva întreprinsese o experiență asemănătoare, cu deosebirea că, în locul datelor privind cupola stelară, el ceruse sateloidului să măsoare albedoul la intervale de 40 de secunde.
Nu eram nebun! Ultima rază de speranță s-a stins. Am deconectat emițătorul, am băut restul de bulion din termos și m-am dus să mă culc.”
Cui aparține acest text și ce semnificație are?
Probleme propuse:
1) De ce iarna trage curentul de la o fereastră termopan etanș închisă?
2) Să se determine cel mai mic număr natural n care are următoarele proprietăți:
a). numărul (scris în sistemul zecimal) se termină cu cifra 6;
b). dacă se suprimă ultima cifră și se scrie cifra 6 la începutul numărului, se obține de 4 ori numărul căutat.
3) Căutăm un obiect rătăcit prin casă. De ce-l găsim întotdeauna în ultimul loc în care îl căutăm?
4) Găsiți un argument logic care să demonstreze că aselenizarea americanilor din 1969 a fost reală, chiar pe Lună, și nu un fake.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
