Comisia de la Veneția a publicat azi un aviz cu privire la reluarea alegerilor. Ea nu produce niciun efect în privința hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care s-a decis reluarea alegerilor prezidențiale din România. Pe baza standardelor internaționale, voi evidenția multiplele probleme privind situația juridică în care ne aflăm.
1. Prin Hotărârea nr. 32 din 6 dec. 2024, CCR a anulat alegerile prezidențiale din România. A avut ca temei informațiile de la serviciile de informații care au evidențiat manipularea alegătorilor și denaturarea egalității de șanse pentru concurenții electorali, prin utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campania electorală, cu încălcarea legislației electorale, precum și prin finanțarea campaniei electorale din surse nedeclarate, inclusiv online. CCR a decis că procesul electoral ar trebui reluat în întregime, iar președintele în exercițiu ar trebui să exercite mandatul până la depunerea jurământului președintelui nou ales.
2. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat la data de 13 dec. 2024 opinia Comisiei de la Veneția cu privire la situațiile în care se pot anula alegerile. Întrebarea este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional comparat general și a standardelor europene și internaționale
3. Comisia de la Veneția a dat avizul (opinia) luni. Iată principalele remarci:
3.1. Remarci generale:
- În anul 2004 s-au anulat alegerile din Ukraina, în 2016 cele din Austria, în 2024 cele din Bulgaria;
- În data de 6 dec. 2024 CCR și-a revizuit propria decizie din 2 dec. 2024 prin care validase primul tur al alegerilor;
- Relevante pentru Comisia de la Veneția sunt: Codul de bune practici în materie electorală și Declarația cu privire la tehnologiile digitale și inteligența artificială, Raportul din 2009 privind anularea rezultatelor alegerilor și Raportul din 2020 privind soluționarea litigiilor electorale.
3.2. Remarci specifice:
- Anularea alegerilor trebuie să aibă loc numai în circumstanțe foarte excepționale, când neregulile afectează rezultatul votului;
- Este permis ca o Curte Constituțională să anuleze alegerile;
- Curtea poate acționa la cererea grupurilor de alegători, a grupurilor politice, a candidaților sau a altor organe ale statului; poate acționa din oficiu numai dacă acest lucru este prevăzut în mod expres în lege;
- Procedura de anulare trebuie să fie una echitabilă: părțile să își prezinte punctele de vedere, să fie audiate, ședința să fie publică, decizia să fie motivată. Aceste cerințe să aplică și în cazul în care Curtea acționează din oficiu;
- Procedura trebuie să aibă loc rapid, dar să se acorde suficient timp pentru a aduna dovezi și a asculta argumentele părților interesate electorale;
- Dacă dovezile manipulării alegerilor ies la iveală după finalizarea procesului, ar putea exista motive pentru revizuirea deciziei de validare a rezultatelor alegerilor și organizarea unor noi alegeri;
- Anularea poate fi dispusă numai dacă este singurul remediu pentru îndreptarea neregulilor, dacă a fost afectat rezultatul votului și faptele care au deturnat rezultatul alegerilor sunt stabilite clar;
- Exemple de nereguli care duc la anularea alegerilor: nerespectarea cerințelor privind prezența la vot; erori în înregistrarea alegătorilor sau în nominalizarea candidaților; încălcări ale reglementărilor privind campania electorală (inclusiv reglementări privind finanțarea campaniei); încălcări ale legislației aplicabile procesului de votare; încălcări ale numărării sau raportării; încălcări ale alocării mandatelor. Pot duce la anularea alegerilor intervenția unor state sau entități străine;
- Trebuie stabilite reguli clare cu privire la campaniile electorale derulate în social media și să existe un audit permanent cu privire la algoritmii de inteligență artificială folosiți. Simplul fapt că un candidat are succes în campania online și că utilizarea platformelor de socializare poate amplifica mesajul unui candidat dincolo de ceea ce era posibil cu presa scrisă și audiovizuală, nu înseamnă că candidatul a încălcat regulile privind cheltuielile de campanie și transparența.
- Decizia de anulare trebuie să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale);
- Cel care a fraudat alegerile nu poate candida în caz de reluare a alegerilor numai dacă a fost condamnat.
4. Concluzii:
- Comisia de la Veneția stabilește regulile generale pentru anularea alegerilor: nu analizează expres cazul din România, dar putem aplica singuri regulile generale la situația noastră;
- Intervenția din oficiu a Curții Constituționale pentru a anula alegerile trebuie să aibă loc în situații cu totul excepționale și numai dacă e prevăzut expres în lege. La noi nici nu am avut o astfel de situație (decizia CCR nu arată ce stat a interveni în alegeri, ce candidat a fost favorizat, nu explică de ce neregulile sesizate în cursul campaniei electorale ar fi deturnat rezultatul votului), nici nu este prevăzut în Constituție sau în vreo lege că CCR se poate sesiza din oficiu;
- Procedura de anulare trebuie să fie echitabilă. La noi nu a fost o asemenea procedură: au fost înlăturați din cursă doi candidați validați inițial, fără a li se da posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere privind pierderea dreptului;
- Revizuirea unei hotărâri inițiale de validare este posibilă, dar trebuie să existe dovezi, altele decât cele de la serviciile de informații. La noi CCR nu a explicat ce nereguli au fost, ci doar s-a limitat la a face trimitere la documente provenind de la serviciile de informații, fără a spune cine e statul intervenient, cine e candidatul favorizat, care sunt faptele comise (dată, autori, împrejurări);
- Anularea trebuie să fie singurul remediu pentru îndreptarea neregulilor. La noi exista un remediu alternativ: înlăturarea candidatului care a trișat și urcarea în cursa finală a următorului din clasament;
- Neregulile care duc la anularea alegerilor trebuie să fi afectat rezultatul votului. La noi CCR nu a explicat cum este posibil că, dacă au fost nereguli în timpul campaniei, totuși să se fi afectat rezultatul votului;
- Trebuie stabilite reguli clare cu privire la campaniile electorale derulate în social media. Noi nu avem așa ceva, ci regulile s-au făcut în timpul jocului. De fapt, nici nu s-au stabilit regulile, ci s-a stabilit direct că au fost încălcate.
5. Efecte:
- Opinia Comisiei de la Veneția este un studiu comparativ:
- Opinia nu analizează faptele din România și nici justețea deciziei CCR;
- Decizia CCR 32/2024 rămâne valabilă, alegerile prezidențiale se reiau.
articol publicat anterior pe blogul autorului
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mda. Totul e bine și frumos în România pen ca raportul nu se referă la o tara anume. E doar, așa, un eseu, un exercițiu ‘telectual, o……. Frecție la picior de lemn, cum ar veni!
E o situație asemănătoare cu cea de acum câțiva ani când “patrioții” înjurau de mama focului ca nu ne primește UE în Schengen, ca noi îndeplinim toate condițiile tehnice dar raii aia din Europa ne sunt dușmani, etc. Deși cam toți romanii, bănuiesc, gândeau cam același lucru: nu merităm să intrăm, încă.
O vorbă de peste ocean spune că nu poți face omletă fără să spargi ouă.
Acum întrebarea este dacă mai batem câmpii mult...
CG era un pericol, a fost oprit, deci decizia a fost bună, end of story!
Sau, o ținem langa cu "statul de drept" și ne trezim, "democratic" că devenim cetățenii "RSS Românească"!
Acum cinci sute de ani unii dezbăteau aprins sexul îngerilor. Iar în timp ce dezbăteau orașul în care locuiau s-a transformat din Constantinopol în Istanbul...
Chiar nu învățăm nimic din istorie?
Nu știu de ce am senzația asta ca îmi răcesc gura de pomană.
Nici un politician sau personaj care își declară admirația față de Rusia nu are ce căuta în vreo funcție publică.
1- spuneți că Intervenția din oficiu trebuie să aibă loc în situații excepționale și doar dacă e prevăzut în lege.
Ei bine, în paragraful 4 al hotărârii, se spune că CCR a acționat ca garant al supremației Constituției, din perspectiva legii 370/2004, privind alegerea Președintelui. Situația excepțională a fost constatarea că a fost încălcat dreptul la egalitate de șanse, rezultând din documentele CSAT, în care se vede ce candidat a fost favorizat și cum.
2- Spuneți că Procedura de anulare nu a dat dreptul celor doi candidați de a-și exprima punctul de vedere.
Păi ambii au refuzat să conteste turul I, deși fuseseră desecretizate documentele CSAT, care arătau clar fraudarea. Curtea le-a oferit această posibilitate, dar erau ambii cu sacii în căruță..
3- Spuneți că CCR nu a explicat ce nereguli au fost și s-a limitat la a face trimitere la documentele de la servicii.
De notat că hotărârea curții a fost de natură constituțională, nu penală. Iar documentul de bază a fost nota de informare DSN1/1741 a MAI, din 04.12.2004. Este descrisă în detaliu campania mascată de pe tiktok.
Sunt menționați și cei 130 de influenceri păcăliți de platforma FameUp, care folosindu-se de o firmă fantomă intitulată Fundament, a deturnat o campanie legală de conștientizare a importanței particicpării la vot.
Firma FameUp este investigată penal. ANAF a urmărit plățile făcute și a ajuns deasemnea la FameUp.
Însă atacul cu boții, evident că nu s-a plătit cu factură fiscală și chitanță..
4- Spuneți că era posibilă înlăturarea candidatului care a trișat și urcarea în cursa finală a următorului clasat.
Înțeleg frustrarea USR și a dnei Lasconi, dar dacă următorul clasat (Ciolacu) nu a susținut o asemenea idee..
Mai mult, deși CG a fost clar favorizat în ultimele zile de campanie și chiar în ziua votului, nu înseamnă că el se face vinovat de cele întâmplate. Nici nu i se poate interzice dreptul de a se înscrie iar.
Soluționarea plângerii penale împotriva FameUp, cât și investigațiile DNSC vor dezvălui (sper..) cine e capul răutăților..
Cum a fost viciat votul, trebuie să explice organele de urmărire penală și cele cu atribuții în securitate cibernetică.
CCR a constatat doar frauda semnalată (în principal) de informarea MAI.
5- Spuneți că regulile s-au făcut în timpul jocului.
Iarăși fals. Legea 334, deși este din 2006, se referă și la propaganda video, deși nu erau celebrele rețele pe vremea aia. Trebuie așadar marcat materialul video ca propagandă electorală plătită, acolo unde e cazul.
În final, sunt de înțeles dificultățile unora sau altora de a descifra o șmecherie bazată pe manevre ce țin de IT. Nici bătrâneii în capoate vișinii nu sunt experți în domeniu. Ei se bazează pe rapoartele celor care se pricep. Dar e evident pentru toată lumea că ce s-a întâmplat pe 24 noiembrie e rodul unei escrocherii (poate că și al imprudenței unora..), nu al unei minuni.. N-a venit Mesia.
Pe de altă parte, nu e nimeni mai orb decât cel care nu vrea să vadă..
Ce mi se pare trist, e faptul că USR, Lasconi și trompetele lor, continuă să sufle în pânze unora care-i prostesc cu cinism pe români.
Au uitat mult prea repede ce declarau înainte de parlamentare..
Într-adevăr Comisia de la Veneția nu are competența să analizeze pe fond decizia CCR și exprimă principii generale. DAR.... tot ce se spune în raport pornește de la ce s-a înfăptuit în România. Nu se expun TOATE principiile generale teoretic posibile, ci se vorbește doar în legătură cu bubele din România. Ca să facem o metaforă, e ca și când eu i-aș zice unui hoț: ”eu nu pot aprecia că tu ai furat, dar spun că în principiu nu e bine să intri la cineva în casă prin efracție, să deschizi în mod profesional seiful și să sustragi bani și bijuterii, după care să fugi.” Și de fapt exact asta făcuse hoțul... Deci cum spune românul: ”bate șaua să priceapă calul.” Am încheiat metafora. Dar în final dl. Dănileț ne spune să stăm liniștiți, fiindcă indiferent de mizeria evidentă făcută de sistemul securistoid care ține captiv statul, totuși situația va rămâne fix așa cum este, fiindcă nicio decizie a CCR, indiferent de cât de aberantă și ilegală este ea însăși, totuși ea NU poate fi încălcată sau ignorată. Ce bine că acest stat corupt și mafiot în care trăim a găsit instrumentul perfect pentru el: un instrument care răspunde docil la comenzi politico-mafiote, dar ale cărui decizii sunt deasupra oricărei contestări legale. Curat-murdar coane Fănică....
PS Oare asta înseamnă în zilele noastre a fi de orientare ”pro europeană”? Să fii securisto-mafiot sau de partea securisto-mafioților? Nu știu, întreb și eu... retoric, desigur.
Știm bine cu toții asta încă din 2012, când PNL×PSD alias USL ( unii cunoscatori, o alinta si "Ciuma Rosie") pentru performantele lor inalt democratice din acel an, au primit, tocmai din partea UE, premiul de :"Excelenta în Democratie: - ""To Do List".
Premiu, acordat doar lor de atunci și pana azi! E un record important, mai nene,!
Pentru asta, PSD+PNL sunt considerate de către specialistii mondiali in recorduri,: un Duckadam al democrației..