Foto Guliver/Getty Images
Actuala criză economică provocată de pandemia de coronavirus a surprins mare parte din populație fără bani puși deoparte. Șase din zece români participanți la un sondaj realizat în octombrie anul trecut spuneau că nu reușesc să economisească deloc din ce câștigă lunar.
La nivel macro, lucrurile nu se opresc aici. Primele coordonate pe care se reașază bugetul României nu sunt de natură să ne liniștească. Dimpotrivă. Deficitul bugetar urcă la 6,7% din PIB de la 3,6%, cât era estimat pentru 2020, iar Comisia Națională de Prognoză anunță o contracție a economiei de 1,9%.
Analiștii fianciari sunt mai sceptici. Ei se așteaptă la o contracție a economiei României undeva la nivelul de 7-9%, în funcție de cât de repede va reveni consumul. Iar ca să revină consumul, oamenii trebuie să aibă încredere că își vor menține locul de muncă și nu se vor îmbolnăvi de coronavirus.
Deja, peste un milion de români au fost trimiși în șomaj tehnic, iar aproximativ 250.000 de persoane au contractele individuale de muncă încetate.
Principii pentru independența financiară
Pentru perioada următoare, analiștii financiari recomandă populației care are venituri stabile să încerce să își drămuiască banii cât poate de bine și să limiteze cheltuielile la lucrurile strict necesare, pentru a nu ajunge să depindă de stat, de familie sau de alți factori externi.
Un element pe care pun accent analiștii financiari este educația financiară. Asociația CFA Romania, organizație care reunește profesioniștii în investiții din România, a pus la punct o serie de principii importante pe care le respectăm atunci când vrem să dobândim independența financiară.
1. Spune-mi pe ce cheltui banii, ca să îți spun cine ești: evidența cheltuielilor
Când monitorizăm lunar pe ce alegem să consumăm resursele și stabilim o regulă din a ține evidența cheltuielilor, vom observa lucruri interesante. De pildă, câți bani risipim pe lucruri de care nu avem cu adevărat nevoie, câți bani am putea aloca priorităților noastre. Sfatul consultanților financiari: păstrează bonurile fiscale, folosește lunar un raport al tranzacțiilor bancare, cele mai mici cheltuieli contează. Fără o evidență clară este foarte greu să obținem o imagine de ansamblu asupra surselor consumatoare de venit.
Cum procedăm atunci când vrem să facem un buget personal?
„Sunt mai multe sfaturi. Până la urmă este o decizie destul de personală, despre cum începi. Eu am început făcându-mi o analiză a cheltuielilor și mi-am dat seama că aveam o dispoziție spre subestimarea cheltuielilor. Am pus pe hârtie veniturile și cheltuielile, am monitorizat cam două luni. Eu aș recomanda oamenilor să plece cu analiza de la venituri, să încerce să pună deoparte 10% din venitul lunar sau cât consideră ei, monitorizându-și cheltuielile, și să se încadreze în restul banilor”, spune Andreea Nica, CFA expert în domeniul investițiilor financiare, membra a Consiliului Director al Asociației CFA Romania și project manager pe programe educaționale ale organizației.
Dacă trăiești de la salariu la salariu, ești vulnerabil, mai ales în această perioadă. Trebuie să devii conștient de situația ta, să te uiți la cum trăiești și să încerci să îți faci un așa-numit fond de siguranță, pentru zile mai grele, este recomandarea analiștilor financiari.
Pentru mai multe despre evidența cheltuielilor, ascultați aici podcastul Pe ce cheltui banii?
2. Alege unde îți distribui resursele: bugetul lunar de cheltuieli
După ce am stabilit cât este necesar să cheltuim și cât este risipă, următorul pas este bugetul lunar de cheltuieli. Experimentează cu mai multe formate, de la clasicul buget scris pe agendă – socoteala pe care o făceau bunicii – până la formate electronice disponibile pe Internet. În acest punct îți dorești o imagine de ansamblu a surselor în care merg banii tăi, dar e nevoie și de fixarea unui orizont de timp, pentru banii pe care îi economisim și investim. Iar pentru asta este de preferat un plan pe un termen mai lung, ne sfătuiesc analiștii financiari.
„Cea mai importantă este disciplina în a pune o sumă deoparte lunar, și nu neapărat valoarea ei. E important să încep cu ceva. Iar banii să îi pun la treabă, să îi investesc, nu să îi las într-un cont bancar. Cei ce au răbdare și sunt consecvenți pe termen lung, vor avea de câștigat”, spune Mihai Purcărea, CFA, membru în consiliul director al CFA Romania.
Ascultați podcastul Care e planul de economisire? unde Mihai Purcărea, CFA, explică de ce este recomandat să gândești pe termen lung, planificat și cu obiective clare.
3. Fii pregătit pentru perioade mai grele: economisirea lunară a unei părți din venit
Studiile au arătat că oamenii care erau mai dispuși să economisească erau cei care erau gata să își amâne satisfacția personală, principiu cunoscut sub denumirea de delayed gratifications, spune Emilia Bunea, CFA, membră a Asociației CFA Romania. Satisfacția amânată descrie procesul prin care cineva rezistă tentației unei recompense imediate, preferând o recompensă ulterioară.
„Știm cu toții despre experimentul cu bezeaua - testul Marshmallow - , cu acei copii cărora li s-a oferit, acum, o bezea, fie două bezele, după 20 de minute, și despre cum există o corelație între răbdarea pe care au avut-o și succesul pe care l-au avut în viață mai târziu. Această abilitate merge chiar mai departe, până la abilitatea și dorința de a economisi. În mare parte, această abilitate este înnăscută sau oricum determinată în primii ani de viață. Ori ești genul de copil care mănâncă bezeaua imediat, ori îți imaginezi foarte bine cum va fi să mănânci două bezele mai târziu și atunci aștepți”, explică Emilia Bunea, CFA, membra a Asociației CFA Romania.
Despre toate acestea, precum și despre setarea unei mentalități corecte pe termen lung, aflați mai multe ascultând podcastul cu Emilia Bunea - Economii pentru perioade grele
4. Obiectivul economisirii
Când plănuim să investim este bine să avem o discuție cu specialistul în investiții despre orizontul de timp realist. Există investiții cu randament pe termen scurt, mediu și lung, iar în funcție de obiective vom ști ce să alegem.
Bogdan Tudosie, CFA, membru CFA Romania, spune că există patru factori care indică sănătatea financiară a unei persoane.
„Sunt patru lucruri pe care trebuie să le respecți dacă vrei să fii sănătos financiar - să ai controlul cheltuielilor lunare, adică să nu cheltui mai mult decât produci, sau dacă ți se întamplă asta să fie pe pe o perioadă limitată. Al doilea - să poți face față unor șocuri economice, financiare, cum ar fi pierderea locului de muncă sau o problemă gravă de sănătate. Trei - să îți permiți multe din lucrurile pe care ți le dorești. Dacă sunt multe lucruri pe care ți le dorești și nu ți le permiți este o problemă de sănătate financiară. Și patru - să ai un plan de economisire și investiții și să te ții de el, ceea ce presupune consecvență, responsabilitate și efort”, spune Bogdan Tudosie, punctând că dacă vrem să reducem riscul investițiilor, lărgim orizontul de timp și diversificăm investiția.
Ascultă aici podcastul Cu răbdarea crești investiția
5. Folosește ceea ce au perfecționat alții deja: instrumentele economisirii
Specialiștii au dezvoltat nenumărate produse destinate economisirii. Trebuie doar să te informezi, iar un specialist te poate ajuta să identifici mai rapid instrumentele potrivite pentru tine.
„În general, instrumentele cu venit fix – depozite bancare, obligațiuni - oferă o dobândă. Sunt venituri lunare fixe care vin să suplimenteze pensia, care va fi mică, cel mai probabil. Astfel cineva care economisește poate încerca să ajungă, spre pensie, să aibă un venit cât mai aproape de salariul pe care l-a avut în urmă cu 20 de ani”, explică analiștii financiari.
Pe de altă parte, președintele Asociației CFA Romania, Adrian Codirlașu, CFA, spune că statisticile arată că, în ultimii 10 ani, comportamentul de economisire și investiții al populației din România nu s-a schimbat în bine, ci dimpotrivă, a regresat.
Datele Institutului Național de Statistică relevă că, în medie, mai puțin de 1% din venitul unei gospodării este economisit lunar. „Este drumul clar către dependența financiară. Nu e suficient de mult conștientizat faptul că probabil în viitor statul nu va mai putea susține cheltuielile sociale cum o făcea până acum. Foarte mulți vor aștepta de la stat să le dea pensii. Părerea mea e că sistemul de pensii nu e sustenabil nici măcar pe termen scurt. Economisind putem fi independenți și vom avea mai multă libertate de a ne exprima și acționa”, punctează Adrian Codirlașu, CFA, președintele Asociației CFA Romania.
Nu ne punem toți banii în același loc, diversificăm tipurile de instrumente de investiții, iar o valută stabilă ne protejează de inflația ridicată, explică președintele Asociației CFA Romania, Adrian Codirlasu, în podcastul Cum investești înțelept.
Urmărește seria de articole Generatia I pentru a afla alte principii importante pe care le respectăm atunci când vrem să dobândim independența financiară. O resursă importantă de informații care ne oferă sfaturi pentru cum să ne drămuim resursele o constituie website-ul generatiaindependenta.ro, unde veți găsi, printre altele, cele mai importante principii pe care le respectăm atunci când vrem să dobândim independența financiară.
Generația I este prima campanie de educație financiară, derulată la nivel național, semnată de către Asociația CFA Romania. Asociația CFA Romania este organizația profesioniștilor în investiții din România, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA). Nici una dintre informațiile prezentate în cadrul acestui material nu trebuie interpretată ca o invitație sau recomandare de a achiziționa sau de a dispune de orice produs, sau de a vă angaja în orice altă tranzacție, sau consiliere în domeniul investițiilor, în domeniul juridic sau în oricare alt domeniu. Informația care se regăsește în cadrul acestui material este prezentată numai în scop informativ. Informația prezentată este foarte generală și este posibil să nu fie relevantă în cazuri individuale concrete.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De ce am economisi? Banii oricum nu ne ajung pentru o investitie si altii se bucura de dobinda lor.
Studiati evolutia preturilor la paminturi/apartamente in ultimii 20 de ani. (Nu mai vorbim de negrii ani '90.)
Si la modul general, si pe zone.
Veti vedea ca pe masura ce oamenii incep sa adune ceva economii, pretul sare la o categorie -cel putin- superioara.
Deci?
Despre economii am mai vorbit.
Cum sa economisesti, cand dobinda este de 0,1-0,5% anual?Pentru sumele sub 500 E, trebuie sa aduci de acasa bani, ca sa tii depozitul nestirbit. Ce dobinda, care sa-ti rotunjeasca veniturile? Nu mai vorbesc in dolari, unde dobinda e si mai mica, de obicei.(Depinde de banca.) Iar la lei, dobanda este -sistematic- sub rata inflatiei. Adio dobinda real-pozitiva. (Cum naiba, comunistii dadeau 3% dobinda la vedere si 5% la termen si astia.....)
In plus, dobinzile sunt impozitate de stat. Prin lege. Chiar daca sunt ridicol de mici. (Parca era o zona de gratie in C.fiscal, pentru venituri mici...) Si -iar ciudat- fie legea, fie instructiunile de aplicare sunt gresite. Se ia dobinda pe venitul brut, inainte ca banca sa-si ia taxele. Gresit. Trebuie impozitat (desi se incalca legea, datorita sumelor ff mici) dupa ce bancile isi incaseza taxele. Daca mai ramine ceva din dobinda... Desi am reclamat aceste lucruri elementare peste tot, de multa vreme, nimeni nu face ordine! Nu corecteaza practica.
Prin uramare, daca vrei sa economisesti, trebuie sa incepi sa aduni bani la saltea...
Cu ce ajuta economisirea asta, economia?
De ce noua ni se propovaduieste economisirea, in timp ce o familie medie americana, are datorii bancare de 15.000USD?
Daca adaugam faptul ca la aur/argint vinzi mult mai ieftin decat cumperi (chiar si la cantitati mari, ce sa mai vorbim de cantitatile mici) ce si cum sa economisesti? (Stiati ca la aur/argint, pretul, cand vinzi, variaza in functie de cantitatea vinduta? Nu si cand cumperi...; stiati ca la bijuterii de aur/argint nu ti se calculeaza manopera, cand vinzi? Toti cumpara la pret de rupturi, pentru topitorie... Chiar daca este bijuterie perfecta. Stiati ca toti vind aurul la preturi mai mari decat pretul bursei, dar cumpara mult mai ieftin? Stiati ca legea iti interzice sa vinzi bijuterii -aur-argint- la pret mai mare decat ai cumparat?-?!!!!-)
Nu credeti ca sunteti ridicoli cu articole de acest gen?
Fara sa mai luam in discutie nivelul veniturilor, la noi.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/ins-aproape-90-din-veniturile-romanilor-s-au-dus-pe-cheltuieli-curente-si-taxe-1143246
Eu pot sa fac un studiu care sa duca la 10000 de lei "necesarul de supravietuire". Depinde de ce pui acolo. Iar articolul, daca sunteti atent, cam asta spune.
Deci studiul pe care-l citati nu poate vorbi de "necesar de supravietuire" pentru ca s-ar face de ras - se "supravietuieste" cu bani mai putini si asta se poate demonstra oricand. Probabil a vorbit de necesar pentru trai decent, care e altceva si care este un concept foarte subiectiv. Cum va spuneam, eu pot fi foarte convingator in a demonstra ca la 6000 de lei pe luna nu duci un trai decent. Si dumneavoastra puteti, de asemenea. Putem duce suma destul de sus daca ne straduim. De pilda nu e decent sa ai apartament in Otopeni ci, nu stiu, pe Calea Victoriei (habar n-am, nu-s din Bucuresti, nu stiu unde e pretul cel mai mare). Ma poate contrazice cineva? Nu e decent sa faci concediu in Bulgaria/Grecia la all-inclusiv ci la Nisa la hotel Negresco si nu pe 10 zile ci pe 20. Pot fi contrazis? Cum? S.a.m.d.
Atunci romanul mediu ar putea economisi maxim 18000 lei pe an, 37000 euro in 10 ani. Dupa vre-o 20 de ani in care din astia iti platesti locuinta, pe la 40 de ani poti incepe sa strangi sa ai vre-o 80.000 euro pentru la pensie. E bine. A meritat sa mananci paine cu apa si zero excursii toata viata :)
Trebuie intai sa iti faci ordine in cap, sa vii cu o doctrina in primul rand coerenta. Si preferabil nu copiata 100% de la libertardienii americani care se inchina la antreprenor si au zero empatie pentru omul de rand.
De exemplu ai putea analiza cum poti sa crezi ca esti un om normal simultan cu a crede ca exista oameni care chiar traiesc din ajutor social + alocatie (cam 150 lei de persoana).
La pagina 9 gasiti calculul
"Nivel de trai pe care il consideri acceptabil" e un concept foarte subiectiv. Iar venituri pasive care sa iti parvina cu certitudine de 100% nu exista. Oricand poate sa apara o lebada neagra si la nivelul finantelor personale.
Principiul de 10% merge daca incepi de la primul salariu si economisesti si investesti timp de vreo 40 de ani. Este un model american dezvoltat prin anii '50 - '60 in care daca economiseai in fiecare luna 100 dolari, cam 10% dintr-un salariu rezonabil, si ii investeai cu o rata de profit de 10% anual ajungeai la 1 milion de dolari cand ajungeai la pensie. Bun si aici era un calcul teoretic.
Vedeți, dacă veniți cu din astea ce se întâmplă?
Bine, asta se aplica celor care considera ca pentru a trai mai bine le trebuie mai mulți timp liber, nu mai mulți bani.
Plus ca în cazul particular al romanilor, cu 10% din salariul (mediu sa zicem) de acum 20 ani sau mai mult nu strângei nicio brânză, când aveai 150 dolari salariul. Teoria americana și realitățile mioritice sunt diferite.
"Daca, totusi, va fi vreun latrat pe Pamant
Pentru caini, viata-n veci va fi aspra si grea"
1. Fii bogat.
2. Nu fi sarac.
Nu este obligatoriu ca unii sa ramana pe veci furnici umile, insa este foarte probabil din cauza felului in care este alcatuit sistemul.