Maria are un job în mediul privat. După declanșarea epidemiei provocate de noul coronavirus, a început să lucreze de acasă. Săptămâna trecută a aflat despre două dintre prietenele sale că au fost trimise în șomaj tehnic, iar o alta a agreat cu angajatorul diminuarea salariului. Maria se teme că și ea ar putea fi dată afară, la un moment dat, dacă criza se prelungește, iar tot mai mulți patroni vor pune lacătul pe afaceri. Ceea ce o mai liniștește pe Maria, într-o oarecare măsură, sunt economiile sale. Prevăzătoare din fire, și-a pus deoparte cu conștiinciozitate, lună de lună, între 10 și 15% din venit, într-un cont de economii în lei. O parte i-a transformat în euro. Cum îi intră în cont salariul, unica sa sursă de venit, ea virează, de acasă, prin serviciul de internet banking, o sumă în contul de economii.
La început, s-a văzut nevoită să „intre”, până la final de lună, în banii tocmai virați, pentru că nu își estima corect cheltuielile, dar pe parcurs și-a ajustat suma pusă deoparte. Ba, la un moment dat, ca să aibă o imagine mai clară, a pus pe o hârtie, timp de câteva luni, două coloane – veniturile și cheltuielile -, pentru a vedea exact unde se duc banii și cum își poate optimiza achizițiile.
Când a venit criza provocată de noul coronavirus, Maria a simțit nevoia să își verifice, încă o dată, sumele strânse și a făcut repede un calcul: dacă și-ar pierde jobul, banii adunați i-ar ajunge ei și familiei sale pentru o perioadă de un an. Asta dacă și-ar menține aceleași obiceiuri de consum și nu și-ar restrânge din cheltuieli. Cum ar spune analiștii financiari, activele sale nete îi conferă o independență financiară de un an. Un an în care ar putea să încerce să își găsească alt loc de muncă, sau să reducă din cheltuielile mari, cum ar fi să se mute într-un apartament mai mic, pentru a economisi la chirie.
Independența financiară, vitală în vreme de șocuri financiare. 10 % din salariu, puși deoparte lună de lună, într-un fond de siguranță
„Independența financiară este fundamentală pentru o calitate bună a vieții și este vitală în vreme de șocuri financiare. În perioada aceasta, în care suntem afectați la nivel global de pandemia cauzată de virusul Sars-CoV-2 este foarte important să ne gestionăm corespunzător veniturile și economiile și să înțelegem care sunt ocaziile de a le multiplica”, explică Andreea Nica, CFA expert în domeniul investițiilor financiare, membra a Consiliului Director al Asociației CFA Romania și project manager pe programe educaționale ale organizatiei.
Andreea Nica a explicat, în pași simpli, cum reușim să avem o imagine clară asupra sumelor pe care le cheltuim, cât trebuie să economisim și cât să investim.
Pentru foarte mulți dintre noi venitul lunar este inelastic, pentru că este reprezentat doar de salariul lunar, o sumă de bani constantă, în fiecare lună. Cheltuielile în schimb sunt elastice. Pe partea de cheltuieli ne putem trezi, de pe o zi pe alta, că poate apărea o urgență în familie, se îmbolnăvește cineva sau intervine altceva neașteptat, se ivesc noi cheltuieli, neprogramate.
Atunci când ne propunem să punem deoparte niște bani, perspectiva noastră asupra cheltuielilor s-ar putea să fie diferită față de realitate. S-ar putea să vrem într-o lună să cheltuim pe haine, de exemplu, o anumită sumă, dar ajungem să o depășim, și atunci e nevoie să tăiem din alte cheltuieli.
„Recomandarea mea este ca fiecare dintre noi să avem cât mai multă informație despre cât câștigăm și cât cheltuim, să le monitorizăm pe un orizont de timp rezonabil, să zicem un an de zile, pentru că într-un an se cam întâmplă toate cheltuielile – și reînnoitul polițelor de asigurare, și vacanțe mai mari - și să ne propunem să economisim”, spune Andreea Nica, CFA membra a Consiliului Director al Asociatiei CFA Romania și project manager pe programe educaționale ale CFA România.
„Toată lumea își dorește să aibă o rezervă financiară, doar că foarte mulți dintre noi nu am avut o motivație. Situația prin care trecem ne aduce o motivație, pentru că ne dăm seama că ne-am putea confrunta cu o situație de șomaj tehnic, sau o situație în care ni se reduce venitul, în urma unei negocieri cu angajatorul”, mai spune Andreea Nica, CFA.
10% din venit, pus deoparte lunar, indiferent de nivelul venitului, nu schimbă semnificativ nivelul de trai al unei familii, consideră analiștii financiari. Ce înseamnă asta: dacă trăim dintr-un venit mic, suntem foarte strâmtorați, acel 10% nu reprezintă mult. De exemplu, dintr-un venit de 2.500 de lei net pe lună, acest procentaj aparent nu înseamnă mare lucru, dar cere sacrificii. Pe de altă parte, dacă trăim bine și avem venituri mai mari, putem de asemenea să punem deoparte. 10% din salariu economisiți, care pot fi transferați automat în ziua de salariu, creează neplăcere în primele luni în care nu îi mai ai, resimți lipsa lor, dar în timp te ajustezi, iar pe termen lung ne oferă o siguranță, spune Andreea Nica, CFA.
În România, salariul mediu net este de circa 3.200 de lei. O familie „medie”, ambii soți cu salariul mediu, are un venit de 6.400 de lei. Cel puțin 640 de lei lunar ar putea fi suma care să meargă spre economisire, vede analistul financiar.
În ce ne ținem economiile
Când vorbim de economisire cei mai mulți oameni se gândesc să țină banii în depozite sau conturi curente. Mai puțini sunt cei care aleg de exemplu să cumpere titluri la fonduri mutuale monetare, care investesc preponderent în instrumente ale pieței monetare, în principal, depozite la bănci și titluri de stat.
„În România dobânzile la depozite sunt real negative. Dobânzile la depozite au rămas destul de mici, inflația în anii anteriori a fost destul de mare, așa că un cuplu - în care fiecare dintre soți are salariul mediu pe economie - și care s-a străduit să pună deoparte 10% din venitul lunar nu a reușit foarte mult să beneficieze de efectul de compunere a banilor, din dobânda la dobândă. S-au strâns bani, au acumulat dobândă la dobândă, dar inflația a fost mai mare și atunci ceea ce puteau cumpăra cu 640 de lei la începutul anului, nu mai pot să cumpere la sfârșitul anului, din cauza inflației. Astfel că e bine ca instrumentele de economisire să fie diversificate”, a explicat Andreea Nica.
Un alt risc la care sunt expuse economiile în lei este dat de faptul că suntem o economie indexată, ceea ce înseamnă că bunuri precum locuințele, mașinile, în general activele de valoare mare, toate au prețul stabilit în euro. „Veniturile noastre sunt în lei, iar în momentul în care vrei să cumperi un astfel de activ cu o valoare mai importantă în euro, dacă leul se depreciază, așa cum este acum cazul, este nevoie de o sumă în lei din ce în ce mai mare. Depozite în valută protejează economiile la inflație”, spune analistul financiar.
Testează-ți independența financiară
Românii pot afla acum cât de mult se pot baza pe resursele proprii și cât sunt de pregătiți pentru perioade dificile din punct de vedere economic parcurgând testul independenței financiare, lansat de Asociația CFA Romania, test care face parte dintr-o campanie de educație financiară.
„Testul de independență financiară este ancorat în profilul fiecăruia dintre noi. Contează foarte mult anumite elemente calitative, care țin de pregătirea profesională, de vârstă, elemente ce dau capitalul uman al fiecărui om. Capitalul uman este valoarea prezentă a fluxurilor de numerar pe care le va genera un angajat. Dacă o persoană are 25 ani, capitalul uman vine din toate salariile pe care le va încasa acea persoană până la pensie. Este un capital uman imens. Pe măsură ce trece timpul, se pierde capitalul uman. La vârsta de 50 de ani mai sunt doar 10-15 ani în care o persoană va genera venituri, capitalul uman scade. Pe de altă parte, persoanele pregătite profesional pentru un job mai bine plătit au un capital uman mai mare, pentru că vor avea salarii mai mari”, a explicat Andreea Nica, CFA.
O resursă importantă de informații care ne oferă sfaturi pentru cum să ne drămuim resursele o constituie website-ul https://generatiaindependenta.ro/, unde veți găsi, printre altele, cele mai importante principii pe care le respectăm atunci când vrem să dobândim independența financiară, precum și o serie de podcast-uri în care membrii Asociației CFA Romania vorbesc despre cum să investim, cum să diversificăm portofoliul de investiții, de unde să ne informăm corect, cum să ne facem un buget.
Generația I este prima campanie de educație financiară, derulată la nivel național, semnată de către Asociația CFA Romania. Asociația CFA Romania este organizația profesioniștilor în investiții din România, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA). Nici una dintre informațiile prezentate în cadrul acestui material nu trebuie interpretată ca o invitație sau recomandare de a achiziționa sau de a dispune de orice produs, sau de a vă angaja în orice altă tranzacție, sau consiliere în domeniul investițiilor, în domeniul juridic sau în oricare alt domeniu. Informația care se regăsește în cadrul acestui material este prezentată numai în scop informativ. Informația prezentată este foarte generală și este posibil să nu fie relevantă în cazuri individuale concrete. Asociația CFA Romania nu dă o garanție asupra gradului de corectitudine și complexitate a informațiilor prezentate în acest material.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Facand abstractie de faptul ca cei cu salarii in familie de 6.400 lei nu reprezinta majoritatea angajatilor, aceasta suma intra in conflict cu cosul lunar calculat de INS la 6.720 pentru o familie cu doi copii.
Prin urmare daca ne uitam la ce zic americanii, iti trebuie un venit net de 9,600 lei net (cam 2.000 EURO net) ca sa si pui si ceva deoparte.
De aceea articolul de mai sus se adreseaza numai unei paturi superioare de populatie, care oricum nu face parte din target-ul republica.ro, si care sunt cam peste 30-35 de ani. Acum teoretic aceaste persoane ar cam trebui sa stie cum sa isi faca o planificare financiara, prin urmare nu prea inveti nimic in plus din acest articol. Iar cei, care ar putea beneficia de sfaturi nu cred ca au ce sa puna deoparte la doua salarii minime, iar de investit sa uitam.
Advertorialele erau semnalizate clar.
Nu si in acest caz.
Ati mai pierdut un cititor.