Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Pentru uzul borfanilor. De ce susțineam ca BOR să se numească Biserică Națională

Cristian Tudor Popescu si Traian Basescu

Diverși indivizi, borfani sau antictp în orice privință, au descoperit o emisiune Marius Tucă Show din 1999, în care, zic respectivii, aș apăra Biserica Ortodoxă Română, în contrast cu poziția mea critică actuală față de BOR. Ciopârțind, ciugulind și făcându-se că nu înțeleg acea vorbire a subsemnatului în întregul ei, borfanii încearcă să o prezinte drept probă de inconsecvență, „după cum bate vântul și vin banii”.

Ca lucrurile să fie limpezi, pentru cine vrea să le vadă, redau aici secvența integrală a discuției cu Traian Băsescu pe tema Bisericii Naționale.

După cum se poate auzi de către oricine înzestrat cu urechi, mai întâi spun exact așa, în limba română: „Eu am relații nu foarte călduroase cu Biserica Ortodoxă Română. De câte ori m-am întâlnit cu reprezentanții ei, cu înalte fețe bisericești, nu le-am cruțat în niciun fel, în legătură cu rolul lor, înainte de `89, în special, în perioada dictaturii și măsura în care au fost de ajutor poporului, în mod real, în acea perioadă”.

Iar în ce-l privea pe patriarhul de atunci, Teoctist, adăugam: „Am de asemenea să reproșez extrem de multe domnului Arăpașu, care se numește, cu titulatura sa religioasă, ÎPS Teoctist. Dar dincolo de aceste considerente personale, patriarhul Teoctist reprezintă BOR”.

Deci, n-am uitat și n-am iertat nimic, niciodată, stimați borfani.

Dar, ne aflam în anul 1999. An negru pentru România, poate mai negru decât 2020. Țara avea de plătit rate de 2,8 miliarde dolari, plata dobânzilor la datoria publică însemna 5,5% din PIB. Eram în pragul incapacității de plată, al falimentului de stat. Guvernul nu mai avea bani nici pentru încălzirea de iarnă. 

Anul începuse cu mineriada condusă de Miron Cozma, lovitură de stat la un pas de reușită, adică de distrugerea democrației, a statului de drept și instalarea anarhiei sau, iarăși, a dictaturii.

Lângă noi, Iugoslavia se destrăma sângeros de un deceniu. Sub apăsarea bombardamentelor NATO, Serbia pierdea Kosovo, un precedent cât se poate de periculos pentru România și Harghita-Covasna. Ca să nu se lase mai prejos, Rusia presa în Balcani. România nu era nici în NATO, nici în UE.

În plus, tot felul de oengeuri promovând religii și biserici ciudate, dădeau năvală. Ce nu sunt eu fan BOR, darmite să-mi placă sectele...

Statul național unitar român se afla într-un moment de cumpănă. De aceea, am considerat, atunci, că eliminarea cuvântului Națională din titulatura Bisericii ar fi fost o greșeală politică. Căci, cei care doreau asta n-aveau treabă atât cu religia, cât cu statul național, pe care îl voiau federal, dacă nu mai rău. Biserica Ortodoxă era, în acea conjunctură, prin aderența populară de peste 80% de care se bucura, un factor important de menținere a statului român așa cum scrie în Constituție: național, suveran, independent, unitar și indivizibil. 

Nu Biserica mă interesa, ci statul. Demersul meu era politic, nu religios

Astăzi, când situația este mult diferită, România este stat NATO și UE, cu drepturi depline și deja cu vechime, n-aș mai susține așa ceva. În cei mai bine de 20 de ani trecuți, BOR a mers din rău în mai rău. Totuși, eu n-am pus niciodată la îndoială libertatea credinței și nu am criticat ortodoxia în sine. N-am făcut decât să reacționez la faptele și declarațiile BOR care au interferat grav cu politica și societatea.

Emisiunea aceea de demult este o dovadă greu de respins a faptului că nu am nimic personal cu credința și credincioșii. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult