Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Podcastul „La bani mărunți”. Sergiu Manea, un CEO de bancă altfel, într-o discuție cu „mânecile suflecate”, cu Claudiu Pândaru. Surprinzătorul răspuns la întrebarea „ce ai făcut cu primul salariu?”

Sergiu Manea, 48 de ani, actualul CEO al Băncii Comerciale Române, a vorbit cu Claudiu Pândaru, într-o discuție mai puțin formală, - „nu-mi dau jos cravata, dar mi-am suflecat mânecile la cămașă” -, pentru podcastul „La bani mărunți”, amplificat de Republica, despre cum a câștigat primii bani, despre comparația dintre el, la vârsta de 22 de ani, și cei doi băieți pe care îi are, dar și despre „lecțiile” de supraviețuire în actuala criză, observate și însușite de la companiile mici și mijlocii cu care a ținut legătura în primele 7 luni din acest an.

Sergiu Manea, care a preluat în urmă cu cinci ani conducerea celei mai mari bănci din România, a povestit că primul său salariu, o sumă echivalentă cu mai puțin de 80 de dolari, l-a primit în septembrie 1994. Se angajase înainte de terminarea facultății pe o poziție entry level, ca referent, la Banca Română pentru Dezvoltare, la Biroul de bănci corespondente, care azi se cheamă financial institutions.

„Eram foarte bucuros că, pentru prima dată, m-am putut duce acasă să spun mamei și tatălui meu că acum sunt pe picioarele mele, sunt independent. (râde). Salariul era destul de mic, mama și tata au susținut în continuare investiția...”, a rememorat actualul CEO al BCR. Podcastul „La bani mărunți” îl puteți asculta dând play fișierului din deschiderea articolului. Mai multe episoade foarte interesante ale podcastului „La bani mărunți” puteți asculta aici.

Ce a făcut cu primii bani? „Am avut o frecvență destul de mare pe terasa «La motoare»”, a răspuns acesta zâmbind.

„Acum ce aș face cu ei? Acum, primul lucru, aș deschide un cont de economii. Aș aplica principiul plătește-te pe tine însuți, în primul rând, indiferent de sumă. Nu există o sumă prea mică. A te plăti pe tine însuți nu ține de îndeplinirea unei nevoi imediate, ci ține de crearea unei rezerve, astfel încât nevoi și aspirații mai mari în viitor să poată fi îndeplinite, dacă nu în totalitate, dar măcar parțial”, vede Sergiu Manea.

„Dacă ar fi să întoarcem timpul, din 80 de dolari, cred că pot să economisesc în fiecare lună 3, 5 sau 10 dolari. Primul lucru pe care l-aș face ar fi să duc cei 3 sau 10 dolari într-un cont și nu m-aș atinge de ei. Și aș încerca să văd, în fiecare lună, dacă suma economisită este prea mare, dacă este prea mică. Și aș continua, cu siguranță”, a punctat Sergiu Manea.

Relația românilor cu banii se schimbă. Încet, încet, consumul devine mai rațional. E un proces foarte îndelungat. „E vorba de ajustarea individuală și societală la realitate. A te plăti pe tine însuți nu are legătură cu satisfacerea unei nevoi, indiferent că e nevoie de vanitate, sau orice alt tip de nevoie. Nu vorbesc de nevoi de bază. A te plăti pe tine însuți înseamnă a-ți forma o rezervă care te va pune în poziția să îți creezi perspective pe termen lung”.

Cum au reușit startup-urile să facă față crizei din acest an

În actuala situație, provocată de criza sanitară, IMM-urile cu care banca a ținut legătura au reușit să facă față provocărilor, dând dovadă de grijă și multă responsabilitate asumată față de oamenii cărora antreprenorii le-au creat un loc de muncă. Bancherul a observat foarte mult pragmatism din partea acestora în abordarea indicatorilor, uitându-se foarte atent la eficiență, la descoperirea de noi piețe, noi canale de distribuție.

„Toți antreprenorii cu care am vorbit în această perioadă au crescut frecvența contactelor cu furnizorii și clienții lor și au încercat să creeze o imagine de încredere în propria lor capacitate de a duce mai departe businessul”, spune Sergiu Manea.

Dacă ar fi să tragă o linie, după primele 6-7 luni din an, CEO al BCR vorbește despre patru „lecții” importante pentru ca o companie mică sau mijlocie să supraviețuiască sau chiar să crească în perioada de criză: „În primul rând, este nevoie de o observare onestă, chirurgicală, a propriei situații: cui mă adresez, ce trebuie să fac, am o piață, nu am o piață, care e calitatea produsului meu, trebuie sau nu trebuie să mă diversific. Apoi, continuitatea businessului. Dacă am o încetinire în cerere, cum descopăr și cum deschid noi piețe. Unul dintre cele mai importante puncte este creșterea frecvenței interacțiunii cu proprii clienți. Nu în ultimul rând, am întâlnit foarte multă preocupare pentru eficiență și vânzare digitală”.

Pe de altă parte, pentru un antreprenor, eșecul nu ar trebui să însemne, crede Sergiu Manea, abandonul spiritului antreprenorial. „Eu nu cred că există abandon al spiritului antreprenorial, eu cred că antreprenorii vor avea tot timpul acest spirit. Dacă ne uităm la un start-up, există posibilitatea ca cineva să spună că a încercat ceva, și nu a mers, dar dacă te uiți la un antreprenor care a construit un business bun, sănătos, chiar dacă el realizează că poate nu mai este o piață acolo pentru el sau că businessul lui nu va merge mai departe, nu cred că spiritul antreprenorial va dispărea. Va găsi o altă idee, o altă soluție.”

Întrebat care consideră că este diferența dintre el, la vârsta de 22 de ani, la momentul în care a câștigat primii săi bani, și cei doi băieți pe care îi are, Sergiu Manea a exclamat: „E ca de la cer la pământ”, adăugând că a realizat la un moment dat, când copiii erau relativ mici, diferența de generație între el și părinții săi, pe de o parte, și între el și copiii săi, pe de altă parte. „Pentru mine, copiii mei sunt o mare școală, inclusiv în ce privește pragmatismul și modul de a mă uita la lucruri”.

CEO al BCR a povestit și o discuție din urmă cu câțiva ani, despre finanțarea unei școli.

„Cei doi băieți ai mei au zis: «Aaa, faci lucrul ăsta? Ar fi minunat. Stai să îți spunem noi cum trebuie să o faci și la ce trebuie să fii atent». Dar nu vorbeau de structura de finanțare, ei vorbeau de cum ar trebui să arate acea școală ca să aibă succes. Dacă mă întorc în 1994, nu aș fi putut să am o astfel de conversație. Probabil că aș fi avut pasiunea de a mă gândi la ea, dar să pot veni cu o soluție foarte aplicată ar fi fost foarte departe de mine.

Apoi, modul în care se uită la bani, în care economisesc, se autogospodăresc. Alaltăieri vorbeam cu cel mic: Aceștia au fost banii pe care i-am avut în cont pentru haine, hai să facem un calcul să vedem câți mai sunt. Imaginează-ți că am mers și ne-am uitat în cont ca să vadă exact câți bani au fost plătiți, ca să vadă câți mai are puși deoparte, ca să își ia nu știu ce lucru. A fost pur și simplu o cerere din partea lui - hai să ne uităm, e foarte important.”

Aceeași preocupare pentru educația financiară a remarcat-o la mulți copii în vârstă de 7-8 ani, „antrenați” de copii de 17-18 ani, în cadrul proiectului BCR „Școala de bani”.

Ce spune, printre altele, CEO al BCR despre ce au oamenii care reușesc să facă o companie de peste un miliard de euro – unicornul românesc UiPath – și ceilalți nu au, cum răspunde la întrebarea de ce nu s-a făcut antreprenor, cum descrie relația lui cu banii și care sunt diferențele dintre actuala criză și cea din 2008 puteți afla ascultând podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O persoana realista si care stie ce zice, lucru destul de rar intalnit.Probabil ca e cazul fericit in care formatia plus personalitatea s-au intalnit in mod fericit.Din pacate e exceptia , si cred ca asta e clar.Interesanta si abordarea problematicii diferentei intre generatii.
    • Like 0
  • Am ascultat interviul in dimineata asta si m-a uns la inima . Ce om fain si deosebit !!!
    O mana de oameni din astia si tara asta s-ar pune pe o temelie solida . Ce mi-a placut opinia cu privire la apartenenta de un cartier, oras !!! Asta trebuie dezvoltat din scoala la copiii nostri. Responsabilizarea civica si financiara , dar pentru asta e nevoie de reforma din temelii la nivelul scolii. Bravos !!!! Mi-a facut o duminica frumoasa si ma duc sa votez zamband , chiar daca optiunile nu sunt pe masura asteptarilor , in loc sa ma duc trista , cum incepuse ziua !
    Multumesc Claudiu Pandaru ca ne faci cunostinta cu Romania asta , sa nu ne pierdem speranta !!!!
    • Like 0
  • Habar nu aveam, până la acest podcast cine este CEO al BCR. Bai ce om fain am descoperit! Felicitări Claudiu pentru că ai adus un astfel de invitat alături de tine . Kudos Sergiu pentru inspirație.
    P.S.:bai, ce om fain!
    • Like 1
    • @ Bogdan Stratula
      Bogdan, iți mulțumesc pentru gânduri! M-au emoționat și motivat. Cred că inspirația vine ușor atunci când ai în fața ta oameni precum Claudiu, motiv pentru care îi sunt recunoscător.
      • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult