Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz: Acum spun ceva ce nu-i deloc politically correct, dar pe mine m-a fascinat să descopăr bogăția înjurăturilor din România și imaginația foarte bogată în a înjura

injura - Inc / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: Inc / Alamy / Alamy / Profimedia

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a mărturisit, răspunzând la o întrebare, că cel mai surprinzător lucru pe care l-a aflat după ce s-a mutat în România a fost bogăția înjurăturilor.

„Cel mai surprinzător lucru pe care l-am aflat... Acum spun ceva ce nu-i deloc politically correct, dar pe mine m-a fascinat să descopăr bogăția înjurăturilor din România și imaginația foarte bogată în a înjura. Pe mine mă fascinează. (Înjurați și dvs. des?) Nu, efectiv eu nu știu să înjur. (Nu ați devenit român 100%.) Nu, nu și tocmai de aceea mă uit cu multă admirație la acest talent, tocmai pentru că este foarte, foarte creativ”, a spus zâmbind edilul Timișoarei, invitat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.

Întrebat ce le lipsește românilor să fie ca germanii și ce le lipsește germanilor să fie ca românii, Dominic Fritz a vorbit despre încrederea scăzută în propriile forțe care se manifestă deseori la români, în timp ce germanii, crede edilul, ar avea nevoie de mai multă imaginație pentru a ieși mai ușor din situații dificile.  

„Nu cred că trebuie să fim unii ca ceilalți, dar cred că românii uneori au nevoie de mai multă încredere în sine și să știe că sunt la fel de capabili, la fel de creativi ca și orice alt popor și nu trebuie toată ziua să se plângă că altundeva e mai bine, pentru că depinde doar de noi să fie și aici mai bine. Și cred că germanilor uneori le lipsește o oarecare imaginație și talent de a improviza în situații dificile. Germanii își fac un plan, dacă planul nu merge, sunt disperați. Românii, dacă planul nu merge, imediat au trei alte idei și până la urmă funcționează”, vede primarul Timișoarei.

Citiți și:

Dominic Fritz: Mă simt parte a acestei țări și vreau să fiu și eu cineva care croiește soarta acestei țări

Edilul a mai spus că urmează să depună actele pentru a obține cetățenia română. „Ca cetățean european, trebuie să stai cel puțin patru ani neîntrerupt pe teritoriul României (pentru a fi eligibil pentru cetățenia română - n.n.). Și la mine acest lucru abia acum, la sfârșitul anului 2023, s-a întâmplat, ceea ce înseamnă că acum sunt eligibil să devin cetățean român și sunt foarte mândru. Momentan îmi adun hârtiile să îmi depun acest dosar și trebuie să fac cred și un mic test și trebuie să învăț textul imnului și chestii din acestea. E un lucru la care m-am gândit mult în ultima perioadă, dar mă simt parte a acestei țări și vreau să fiu și eu cineva care croiește soarta acestei țări”, a spus primarul Dominic Fritz, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, suntem foarte "creativi" când e vorba de mitocănie și lipsă de respect.
    • Like 0
  • O observație excelentă despre înjurătura la români. Mai ales că vine din partea unui neamț - nu vreau să mă refer la umorul german.. De mult am constatat același lucru despre înjurăturile la români. Nu numai că sunt plastice dar ,multe, au o anumită perversitate - curios pentru că românii sunt, în general, destul de pudici.Curios , multe înjurături se referă la mamă.Nu dau exemple din pudoare. Primarul Timișoarei vorbește o bună limbă română, cu mult mai bună decât multe „personalități publice” care violează - din incultură- limba română.
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Probabil de cand e primar si lumea a ajuns sa ii evalueze competentele a invatat cuvinte noi.
    • Like 0


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult