Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Primul trimestru, în cifre. Statul a încasat mai mult și a cheltuit mai atent. Încasările din fonduri europene au urcat cu 3,3 miliarde de lei față de primul trimestru din 2025

Ilie Bolojan la guvern

Foto: Profimedia

Execuția bugetară pe primele trei luni:

Veniturile au crescut cu 12 %, iar principalele linii de încasări sunt:

- +20% impozit pe profit, salarii, venituri, câștiguri de capital;

- +30% impozite pe proprietate. Din moment ce cotele acestora au crescut, în medie, cu vreo 60-70%, înseamnă că nu s-au grăbit atâția să achite în primele trei luni.

- +17,7% la TVA net încasat. Important este aici că rambursările către economie au crescut cu +29%, așa cum arată notele anexate la execuția bugetară. Adică Ministerul Finanțelor a dat înapoi în economie sume într-un ritm mai mare.

- +9% accize

- +7% contribuții la pensii. 

Încasările din fonduri europene au urcat cu 3,3 miliarde de lei față de primul trimestru din 2025

Cheltuieli totale, în scădere cu -2,8%

- cu salariile personalului, cheltuieli în scădere cu 3%. Am auzit ce voia AUR să facă, dacă ar fi fost la guvernare. Tăia în carne vie și le-ar fi scăzut cu 5%,

- cheltuieli cu bunuri și servicii cu 7% mai mari. Cei demisionari din Guvern se miră, oare cum s-a întâmplat de n-au scăzut,

- Investițiile din bugetul de stat au scăzut cu 7 miliarde de lei, în timp ce cele cu finanțare europeană au crescut cu 3 miliarde de lei

Rezultatul final: deficit 21 miliarde lei în primele trei luni, adică - 1% din PIB.

Am văzut tentația de a pune acest deficit mai mic pe seama faptului că s-a aprobat bugetul după aproape trei luni. Anul trecut se aprobase după aproape două luni și aveam deficit mult mai mare, așa că nu înseamnă automat că neaprobarea bugetului explică restrângerea deficitului.

După 1% în primul trimestru, este plauzibil acel deficit de 6% pe parcursului anului 2026.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Lucrare de licenta despre pandemie / sursa foto: Inquam Photos

Trăim într-o epocă în care memoria publică este remarcabil de scurtă, un defect pe care politicienii îl exploatează cu o cinică voluptate. De aceea, am simțit nevoia unei radiografii riguroase, de factură interdisciplinară, a anilor 2020–2022. Am privit această perioadă nu ca pe un simplu accident epidemiologic, ci ca pe un veritabil test de stres aplicat instituțiilor libertății, combinând teoria politică, dreptul constituțional și studiul comunicării publice.

Citește mai mult

Dan Mihai Zarug

Erau 130 de kilograme și un diagnostic care suna ca o sentință: prediabet, steatoză hepatică gradul 4, la un pas de ciroză non-alcoolică. „Adică, mai urma să-mi scrie pe cruce: l-a omorât frigiderul”. Dan Mihai Zarug era în Sicilia, în vacanță, și nu se putea bucura de nimic. Îi era rușine să se dezbrace pe plajă. Abia urca două etaje. Știa că ceva trebuie să se schimbe, dar nu știa cum.

Citește mai mult

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult