Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Profesorul Marian Popescu: Proiectul „România educată” este un obuz care se duce într-un deal

Marian Popescu

Profesorul universitar Marian Popescu, care conduce Centrul pentru integritate al Universității din București, este de părere că din cauza școlii online, situația din învățământ e mai dezastruoasă decât cea din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. Invitat duminică la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Marian Popescu a comparat proiectul „România educată”, inițiat de președintele Klaus Iohannis, cu niște obuze care își greșesc ținta și se duc în pământ.

„Ce se întâmplă acum e mai dezastruos decât în timpul războiului al doilea. În timpul războiului aveai situații în care erau școli bombardate, distruse. Acum școlile sunt bombardate altfel, victimele se numesc altfel. Perioada asta este de foarte mare stres pentru familii, e vorba de a organiza căminul gospodăria, e vorba de pot să cumpăr telefon, tableta? (...) (Statul) cumpără 200.000 de tablete și le pune în brațele unor copii și dă asta ca o mare victorie...”, a spus profesorul Marian Popescu.

Profesorul universitar a declarat că, precum într-un conflict armat, școala arată precum un câmp de luptă, în care sunt victime, sunt oameni care dezertează, și alții care rezistă eroic.

Marian Popescu spune că a citit integral proiectul „România educată” și îl compară cu o  hartă desenată care are foarte puțină relație cu teritoriul pe care îl descrie.

„Eu l-am citit total. Sunt acolo lucruri care îți arată limpede un fenomen îngrijorător și care e simplu de explicat. România educată este o hartă desenată care are foarte puțină relație cu teritoriul pe care îl descrie. De ce am folosit metafora războiului? Pentru că operațiunile militare - nu sunt militar, dar am făcut serviciul militar - se desfășurau în bună măsură după hărți, și acum se lucrează cu hărți. În momentul în care soldații ajung în teren, adică elevii, profesorii ajung în clase, realitatea e foarte diferită”, a spus Marian Popescu, care a dat exemplu o întâmplare petrecută pe vremea efectuării stagiului militar.

„Dau un exemplu pentru a destinde, că tot am spus de serviciul militar. Era la vremea aceea celebrul exercițiu la lada cu nisip, unde erau cote cu stegulețe, 400, 600, înălțimile, baterii de tunuri etc. Lecția era explicată de un colonel. Noi ne-am uitat și am început să râdem, si unul dintre noi, mai curajos, a zis: «Să trăiți, dar așa cum ați pus bateria tunuri, obuzele se vor duce la cota 600, intră în deal, nu trec pe deasupra, cum ne-ați explicat.» «Dar de unde știi?».  Colegul, care era inginer, i-a spus: «Uitați-vă, înclinația țevii de tun e așa». Și i-a desenat simplu, pe o hârtie. Și i-a spus: « Astea se duc în pământ». Și era colonel. Noi, din acel moment, am avut o imagine destul de clară despre competențe în ce privește câmpul tactic al ofițerului respectiv. (Deci ce să înțelegem?) Că proiectul (România educată - n.n.) este un obuz care se duce într-un deal, el nu va trece dealul. De ce? El nu are o viziune. Eu cred că nu am întâlnit o explicatie plauzibilă: ce înseamnă România educată? Rezultă că până acum era needucată. Sau cum? V-ați explicat? Nu facem acum critica unui titlu. E vorba de realitate, de harta desenată și de teritoriul pe care harta îl reprezintă. Ce rezultate a dat acest proiect până acum, care a consumat niște bani, a dat foarte multe hârtii, a dat întâlniri regionale, conferințe regionale. Nu aș vrea să intru mai mult în detalii, pentru că s-ar crede că sunt un critic înverșunat al proiectului. Dar el ni se prezintă drept model de către cea mai înaltă autoritate din stat. Această autoritate ar trebui să răspundă aici despre cum a ajuns școala românească”, a spus profesorul Marian Popescu.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând cu ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Educatia romaneasca CAT SI CEA TELEVIZATA este ca si cum ai avea o icoana rotativa UNDE ENORIASII pot pupa succesiv pe accelasi calapod perorativ nesimnificativ. "PUPATUL" se face instinctual iar "hranirea" cu lingurita sau cu polonicul dupa cheful transmitatorului politic absolut toate lipsite de orice impact real in realitatea cotidiana dar cu tangente in realitati MISTIFICATE. Dupa o vorba inteleapta din popor si EDUCATIA se intinde bine pe paine ca si multe alte diviziuni culturale politice sau de orice fel care tin de STOMAC. Si ca sa fim si putin optimisti daca vreti sa aveti rezultate in educatia romaneasca schimbati "MENIUL" transmitator sau receptor. O zi buna !
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult