Regele Mihai I al României s-a stins din viață marți, la ora 13:00, la reședința sa privată din Elveția. Anunțul a fost făcut de Casa Regală. Avea 96 de ani.
„Majestate, să ne ierţi! Primeşte Doamne pe Robul Tău Mihai la Tine!”, a scris actrița Oana Pellea.
Președintele Klaus Iohannis: „O zi tristă pentru România”
Președintele Klaus Iohannis a transmis condoleanțe familiei regale și a declarat, referindu-se la vestea decesului Regelui Mihai, că este „o zi tristă pentru România”.
„O zi tristă pentru România și pentru români. A trecut în neființă Regele Mihai, Dumnezeu să-l ierte! Regele Mihai a fost una dintre cele mai mari personalități ale României și a scris cu litere mari istoria României. Este o mare pierdere pentru România, pentru români. Condoleanțe tuturor membrilor Casei Regale”, a spus șeful statului.
Ambasadorul Marii Britanii: Regele Mihai a fost o figură foarte importantă în istoria noastră comună
O reacție a venit și din partea ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell.
„Regele Mihai a fost o figură foarte importantă în istoria noastră comună, a luptat împotriva comunismului şi fascismului, a avut legături foarte strânse cu Marea Britanie. Este o perioadă foarte tristă şi suntem alături de România în aceste momente”, a spus ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, potrivit Digi24.
Presa străină tratează marți pe larg subiectul dispariției Regelui Mihai.
The New York Times scrie că Regele Mihai „la 22 de ani a avut îndrăzneala de a-l aresta pe mareșalul Ion Antonescu, o marionetă a lui Hitler”.
„A trăit o viață care s-a confruntat cu toate răsturnările politice majore de pe continent în secolul trecut”, notează The Washington Post.
BBC reamintește o declarație făcută de Regele Mihai în 2011 pentru postul britanic, referindu-se la momentul abdicării din decembrie 1947: „Dacă nu semnați acest document, va trebui să tragem sau să ucidem 1.000 de oameni care sunt deja în închisoare”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dar Regele Mihai, a fost mereu un deget indreptat catre vest: "voi ne-ati tradat si ne-ati vandut rusilor, pe mine si pe Romania". Pe americani i-am asteptat ATUNCI, cand aveam nevoie, nu acum cand "suntem interesanti" pentru ei. Da, verii lui care au venit sa-l planga. L-au umilit in ultimul hal atunci cand le-a cerut sa nu lase Romania rusilor, pentru ca Romania VREA cu vestul. Ne-au aruncat in 45 de ani de intuneric si chin. Era mai comod asa pentru vest. Romania sub comunism, Regele exilat....Astfel au ramas solidari, tara si rege, fiecare suferind.
Nu, nu l-as fi dorit dupa '89 sa guverneze tara. Nu era in trendul vremii. Dar l-as fi vrut ca institutie reprezentativa, onorific macar.. Astfel romanii nu ar fi votat 25 de ani ca o turma de boi, si poate s-ar fi sfatuit si cu acest om demn, cinstit si modest. Asa cum ne-ar fi placut noua romanilor sa ni se spuna. Si sunt sigur si ca altfel am fi negociat si intrarea in NATO si in UE, nu ca niste umili in genunchi.
"Aproape zilnic ni se transmite o stire sau un comentariu despre moartea cuiva. Pentru a spune ca cineva a murit, limba romana poseda o foarte bogata gama de expresii echivalente si nuantate, precum «a decedat», «s-a savarsit», «a incetat din viata», «s-a petrecut», «s-a stins», «ne-a parasit», «a plecat dintre noi», «a pornit pe ultimul drum», «a inchis ochii», «si-a plecat pleoapele», «si-a dat sufletul», «si-a dat duhul», «si-a dat ultima suflare», «a trecut la cele vesnice», «s-a mutat la Domnul», «a fost chemat de Dumnezeu» si inca multe altele, in toata literatura, in tot graiul si la indemana oricui. Ei bine, in ciuda acestei bogatii de limba romana, inca mai citim sau auzim, destul de des, ca cineva «a trecut in nefiinta»", a spus mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
Potrivit acestuia, daca "trecerea in nefiinta" s-ar referi la un om care nu a crezut in Dumnezeu, nici in suflet si nici in viata viitoare, "inca am mai intelege solidaritatea redactorului cu mortul de a carui existenta s-a ales praful".
"Dar ca sa spui ca «a trecut in nefiinta» un Dosoftei, un Varlaam, un Eminescu, un Brancoveanu, aceasta e o impietate nu numai asupra celui pomenit, ci si asupra simtului comun al unui popor care s-a nascut crestin si care, iata, se incapataneaza sa ramana crestin", a subliniat IPS Bartolomeu.
Acesta a adaugat ca expresia "e o impietate si fata de limba romana", existand "o grava inadvertenta gramaticala intre verbul «a trece» si substantivul «nefiinta»".
"«A trece» inseamna miscarea de tranzitie dintr-un mediu in altul, de la o stare la alta, de la un mod de existenta la alt mod de existenta. Or, in cazul de fata, verbul nu are si nu poate avea obiect, de vreme ce nefiinta e negarea oricarui mediu, a oricarei stari, e negarea oricarui mod de existenta si a existentei insasi. In nefiinta nu se poate trece, pentru ca nu ai unde, cum si in ce, ea definindu-se pe sine ca non-existenta, ca neant. Neantul insa nu e ceva in sine, ci un simplu concept cu care se opereaza in filosofie, asa cum in matematici se opereaza cu numarul negativ. Agramatismul expresiei e pe masura celui ce a nascocit-o", a explicat mitropolitul.
IPS Bartolomeu a subliniat ca, "atunci cand Domnul lipseste dintre cei morti, El trebuie cautat, neaparat, printre cei vii".
"Moartea nu este altceva decat o sincopa existentiala, asemenea unei pauze intr-o partitura muzicala, despre care toata lumea stie ca face parte din muzica insasi. Si daca Domnul este «parga celor adormiti», inceputul si garantia propriei noastre invieri, e de la sine inteles ca in acelasi chip trebuie sa asimilam relatia viata - moarte, viata in propria noastra existenta", a adaugat mitropolitul Clujului.