Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Republica antreprenorilor. Cum a devenit „Capra Noastră” de la Iași și „capra lor”, după ce a ajuns în pub-urile și restaurantele din Belgia, Franța, Italia, Olanda și Japonia

Republica Antreprenorilor- Capra noastră

photo icon Cum s-a născut brandul Capra noastră. Și cum crește Sursa: Capra Noastră

Capra vecinului poate să moară sau să trăiască foarte bine. Indiferent de situație, pe termen lung, tu nu vei obține niciun beneficiu real. Și se pare că e, dacă nu mai înțelept, cel puțin mai profitabil să te concentrezi pe capra ta. Asta a decis să facă Ionel Păsărică, un antreprenor care (din dorința de a construi un brand pentru Iași) cu o investiție substanțială și multă muncă, a reușit să pună pe picioare o fabrică de bere artizanală. 

Astăzi, capra lui este Capra Noastră, un business cu o cifră de afaceri de peste 300.000 euro pentru 2019, și care a intrat pe profit din al doilea an de funcționare. Iar Capra Noastră a devenit parțial și capra lor, pentru că 20-25% din producția anuală a fabricii ajunge în pub-urile și restaurantele din Belgia, Franța, Italia, Olanda și Japonia. 

Ionel Păsărică este de formație inginer. A lucrat mai mulți ani în Polonia pentru o companie daneză, într-o poziție de top-management, până și-a dat seama că-și dorește să facă ceva mai mult decât excel-uri, rapoarte și prezentări, și s-a întors în țară cu gândul de a construi ceva care să îl motiveze, la el acasă, în Iași. Desigur, nu la propriu, deși mulți i-au spus că s-ar îmbogăți peste noapte dacă ar investi în construcții. A ales să investească însă peste 500.000 de euro într-o fabrică de bere artizanală.

Fabrica a fost gata în trei luni, astfel că în decembrie 2016 ar fi putut să dea drumul producției. A mai fost însă nevoie de încă șase luni pentru a obține toate autorizațiile de fabricație, comercializare și funcționare, timp în care a plătit chirie și salarii.

Experiență belgiană pentru o bere locală

Ionel Păsărică a făcut o fabrică de bere fără să știe efectiv ce înseamnă să faci bere. Și atunci a apelat la prietenii săi din Belgia care l-au ajutat să găsească un maestru berar.

„Raymond De Saegher mi-a explicat că trebuie să adaptezi berea la gustul local. Așa că a venit în România, a gustat berile și vinurile noastre, bucatele noastre, și a făcut o bere adaptată la gustul românilor. Și astfel, toate berile noastre sunt gândite și făcute de un belgian, dar adaptate la gustul local”, explică antreprenorul din Iași, care în doi ani și jumătate a creat un portofoliu în care se găsesc 12 sortimente de bere pentru piața locală și 9 sortimente pentru export. Iar în ceea ce privește producția, volumul ar trebui să ajungă la 900 de hectolitri anul acesta, în creștere cu peste 30% comparativ cu 2019. 

Cum s-a născut brandul Capra noastră. Și cum crește

Dincolo de faptul că a reușit să obțină un produs premium și că a muncit mult, Păsărică este convins că la succesul afacerii sale a contribuit semnificativ și faptul că a construit un brand convingător.

„La început, nu am vrut să pun numele ăsta. Cum să pun numele Capra noastră la bere, ce o să zică lumea? Aveam niște prejudecăți. Eu voiam să merg în zona numelor englezești, mai sofisticate. Cei de la firma cu care am colaborat pentru branding m-au convins că pentru a avea succes e nevoie de un nume ușor de reținut, care să prindă la public, comic. Pe lista scurtă de propuneri s-au aflat 6 nume, iar Capra Noastră a fost în topul preferințelor a 80% dintre cei care au fost chestionați în cadrul cercetării de piață. Am plecat acasă foarte supărat, dar după câteva zile, după ce fetele mi-au prezentat și o strategie de comunicare și marketing, am acceptat. Iar acum îl iubesc”, spune Ionel Păsărică.

Capra noastră mizează pe umor pentru că „o bere faină fără glume, nu există”, indiferent că alegi o Capră trează, una albă sau triplă. Brandul a explorat și exploatat, de asemenea, și moștenirea literară locală. Așa au apărut sortimentele de bere care ne îndeamnă să schimbăm povestea: Ursul păcălit de capră, Capra cu doi bani și Capra cu trei nurori.

În contextul alegerilor europarlamentare, a fost lansată eticheta „Schimbă povestea. Mergi la vot!”, care a fost menținută și pentru perioada alegerilor prezidențiale.

„Vrem să readucem poveștile la viață într-un mod actual, dar și să îl responsabilizăm pe cetățean, să înțeleagă că are drepturi. Este un brand ancorat în realitate, prin intermediul căruia să putem face haz de necaz. Tocmai din realitatea imediată, politică și socială, ne-am inspirat pentru etichetele „Oaia e prea creață”, „Vaca e prea înaltă” și „Măgărița e prea căpoasă”, explică Păsărică.

Berea artizanală, nu foarte populară...

Românii nu au încă o cultură a berii artizanale. Anul trecut, consumul de bere artizanală a reprezentat sub 1% din volumul total de vânzări. Dar chiar și așa, sunt tot mai mulți cei care încep să o aprecieze, în special cei care călătoresc foarte mult în străinătate și sunt deschiși la experiențe noi.

Ionel Păsărică spune că organizează diverse evenimente prin care își propune să educe publicul în ceea ce privește berea artizanală, astfel încât oamenii să înțeleagă și să consume responsabil.

Berea artizanală este fabricată numai din ingrediente de bază naturale, iar procesul de producție este mai lung pentru că nu se intervine pentru accelerarea fermentației și a filtrării. Asta este motivul pentru care o bere artizanală costă de trei ori mai mult decât una produsă industrial. De fapt, doar unul dintre motive.

Un altul este importul de ingrediente, pentru că în România sunt prea puține fabrici, care produc prea puține sortimente din ingredientele de care este nevoie pentru a produce o bere. Și nu doar ingredientele sunt importate. Ci și sticlele și capacele, pentru că în România a rămas o singură fabrică în care se produc borcane și damigene, spune Păsărică.   

...și greu de distribuit în țară

Cea mai mare dificultate cu care s-a confruntat omul de afaceri ieșean a fost găsirea canalelor de distribuție.

„Cea mai mare problemă este implementarea în piață. Pentru că majoritatea restaurantelor au acele contracte de exclusivitate sau de sponsorizare cu diverși producători. Noi nu putem oferi în acest moment umbrele și scaune”, explică Păsărică, care a găsit totuși o soluție pentru a ajunge pe rafturile din Auchan și Kaufland.

„Am optat să mergem în cele două supermaketuri pentru că nu am avut finanțele necesare pentru a ne face o promovare la nivel național și atunci am folosit prezența la raft ca pe o oportunitate în acest sens. Nu este prea dificil să intri în supermarketuri, mai dificil este după, pentru că încep să ceară discounturi și atunci începe adevărata bătălie”, spune antreprenorul.

Cu toate acestea, Capra noastră a ajuns cu bine și este prezentă în pub-urile, restaurantele și băcăniile din București, Cluj, Timișoara și Târgu-Mureș, iar pentru următorii 5 ani și-a propus să cucerească cât mai multe orașe din țară. Iar dacă se va întâmpla să ajungă să aibă și câte 2-3 locuri ambasador prin cât mai multe țări din Europa, atunci îi va fi cu atât mai bine.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor: Un pic de curaj și nebuie. În rest, vine de la sine.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România: Răbdare și atenție la schimbările legislative și cele din mediul de afaceri.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți: Nu. Fac cu prea mare drag ceea ce fac ca să renunț, indiferent de greutăți.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun: Când m-am dus să mănânc într-un restaurant din Iași și am văzut la multe mese Capra noastră.

Ce este antreprenorul: Acea persoană care are satisfacția și bucuria că ceea ce face, face pentru el.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția: 500.000 euro.

Număr de angajati: 4 +1 (maestrul berar).

Timp de recuperare a investiției: Nu am făcut un calcul. Important e că suntem pe profit.

Cifra de afaceri (estimare 2019): peste 300.000 euro ( în creștere cu 40% față de 2018).

Profit (estimare 2019): 25% din cifra de afaceri

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alex Mag check icon
    La prima vedere, pentru mine, mesajul transmis prin grafica numele brandului denota un mic analfabetism funcțional, „Daia (ex ministru) e prea creată” „Daia e prea creață” ca sa deduc la prima vedere (după) cu stupoare „că capra” este oaie. No, licențe „mioritice” pentru adepții lui Bachus le care numai prețul contează.
    Cum nu le am cu capra vecinului, le doresc bafta si inspirație viitoare pentru noile denumiri ale brand-urilor dar fără sa se apeleze la unii academicieni.
    • Like 0
  • Sunt Eu Sunt Eu check icon
    Interesant. Poate reușim o promovare, în sprijinul unui eveniment organizat în BE.
    • Like 0
  • Bravo, există speranțe! La cat mai multe astfel de articole!
    • Like 1
  • Devin optimistă când citesc astfel de povesti. Îmi doresc din tot sufletul sa ne trezim și sa acționăm unitar pentru a depăși birocrația, rău intenția, îngâmfarea, lipsa lor de implicare in eradicarea evaziunii prin informatizarea accelerata a tututor instituțiilor statului.
    Trăim intr-o adormire vecina cu moarte.
    • Like 3
  • cox check icon
    Succes! Abia astept sa-ncerc Capra Noastra!
    • Like 4
    • @ cox
      IC Tosca IC Tosca check icon
      Zoofil mic si nebunatec...
      • Like 3
    • @ IC Tosca
      Asta sa inteleaga guvernantii si anume sa atraga romanii plecati care investesc in tara,asa cum au procedat polonezii care n au simtit criza din 2008-2010,producand in tara lor tot ce era posibil ca sa nu importe,de pilda au umplut Romania cu merele lor,imbracaminte,etc.
      • Like 2


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult