„Am rămas la vârsta de dinainte de accident. Nu mă regăsesc la 32 de ani. Toți acești ani s-au compactat, timpul s-a oprit. Simt că am, de fapt, tot 26 de ani”, spune Alice.

„Un țăran ajunge să dea kilogramul de roșii și cu 50 de bani numai să scape de ele”

Ce zici, Virgil, ar merge un business cu ovăz? Virgil Ciobota renunțase la Facultatea de Medicină din Târgu-Mureș după trei ani și se mutase în Cluj, unde era student la Business, când a primit această întrebare din partea prietenului său Cătălin Briciu, absolvent de Drept și Științe Economice.

„O carne de calitate nu trebuie considerată gourmet, ci normalitate”.

A ales să-și numească batoanele „Tata Vlad” pentru că așa îi spuneau Dragoș și ceilalți tătici din parc, și i se părea că-l definește. Logo-ul și prima variantă de ambalaj le-a făcut singur, chiar dacă în școala generală fusese singurul cu nota 9 la desen și rămăsese cumva cu ideea că nu se pricepe foarte bine la asta.

Roberta Pătrășcan a plecat la studii în Belgia, împreună cu partenerul său, cu intenția de a rămâne acolo 100%. Nu se gândeau că ar putea fi ceva care să-i convingă să se întoarcă, dar după doi ani lucrurile au devenit clare. Au revenit în România și după ceva timp, împreună cu alți doi prieteni, au deschis Hashtag Pub, în zona Pieței Obor, iar în vara lui 2020 au inaugurat Hygge Social Kitchen.

Dacă îți propui să produci în România, ai, teoretic, această posibilitate pentru că sunt destul de multe fabrici. Practic însă, dacă pornești un business de nișă, trebuie să le convingi să lucreze după alte tipare decât cele pe care le știu, și în cantități mai mici decât sunt obișnuite să o facă. Lucru deloc simplu.

Edwin Vasilache este din Galați și a absolvit Universitatea de Medicină din Târgu Mureș. La sfârșitul anului 5 de facultate, a decis că nu va merge mai departe și a început să tatoneze ideea de a avea un business.

„În 2007-2008, am luat o decizie care avea să ne salveze. Dacă rămâneam la vechiul sistem de distribuție, către micile magazine, ar fi însemnat să închidem pentru că și ele s-au închis ca urmare a deschiderii de supermarketuri”.

În timp ce unii oameni se întreabă dacă există viață în spațiu, noi ne gândim la tipul de sacoșe de care vor avea nevoie dacă teoriile se confirmă, spune glumind Tiberiu Stoian, fondatorul fabricii de ambalaje Exonia din Iași.

„Este un gol pe piața obiectelor de tâmplărie mai ales pe partea de lemn masiv, pentru că nu mai sunt meseriași. Toată lumea știe să facă din pal și aproape toți fug de lemn pentru că sunt mai multe operațiuni și trebuie multă răbdare. Mai ales în cazul produselor pentru copii unde lemnul trebuie șlefuit perfect astfel încât, la atingere, să fie ca o oglindă.”

Înainte să-și deschidă laboratorul, Simona a lucrat în corporație și făcea torturi din pasiune pentru prieteni și pentru micile evenimente din familie. Dar treptat, lucrurile au evoluat, și a început să tatoneze ideea pentru a vedea în ce măsură există o piață pentru această pasiune. Și pentru că exista, a identificat și o nișă pe care să o testeze.

Ideea unui bar de cereale a fost adusă de la Madrid de către Alex, care în 2018 deschidea prima locație Cereal Crunch pe bulevardul Națiunile Unite din București.

Cei care au căutat și au găsit alternativa la supermarketuri, și-au făcut deja un obicei din a cumpăra pâine de la brutărie, carne de la măcelărie, lactate și alte produse locale din magazine dedicate sau băcănii. Nu la fel stăteau însă lucrurile în urmă cu 5 ani, când Claudia Crișan a deschis o brutărie artizanală în Florești .

„Părinții își vor copiii îmbrăcați în stilul lor”

Una dintre marile probleme de care se lovesc producătorii locali mici și mijlocii este faptul că nu au unde să-și vândă produsele. Cu aceeași dificultate s-au confruntat și Vasilena și Ovidiu Oltean, care în 2017 au început producția de păstrăv ecologic într-o fermă din satul Bologa, în județul Cluj, după o investiție de 700.000 de euro din fonduri europene.

La început ți se poate părea amară sau acră, prea acidă ori prea astringentă. Pentru a savura cafeaua de specialitate, ca de altfel orice produs gourmet, trebuie să-ți educi gustul, iar odată ce ai început să urci pe această spirală, e foarte greu să te mai întorci.

„Îmi amintesc foarte bine o după-amiază în care noi stăteam pe balconul Anei și povesteam despre cum am face anumite lucruri, evenimente, cum am aranja cărțile dacă am avea noi librăria noastră.”

„Noi avem și un bucătar care vinde și care e foarte apreciat de clienți pentru că le spune și cum să gătească carnea, la ce temperatură, cu ce condimente, le face recomandări și îi încurajează să încerce diverse preparate. În plus, am creat și locurile de joacă unde copiii pot sta cât mămicile ascultă rețeta bucătarului”, spune Dumitru Popescul, unul dintre fondatorii Picanteria.

Octavian este însoțitor de bord în cadrul TAROM și nu se află la prima sa inițiativă antreprenorială.

Un litru de suc de mere costă 6 lei. Andrei spune că prețul nu îi asigură încă profitabilitatea necesară pentru a face investiții așa cum își dorește, dar pentru moment vrea să se concentreze pe impunerea în piața a produsului său. Mizează pe faptul că lucrează cu fructe de calitatea I, netratate, care nu provin dintr-o agricultură intensivă.

Filgud a intrat la începutul lunii noiembrie în două Mega Image Concept Store și într-un magazin Kaufland, cu trei produse, care au un termen de valabilitate mai mare.

Ideea de a decora bradul cu obiecte realizate din materiale naturale i-a fost inspirată de niște decorațiuni pe care soțul ei i le-a adus de la un târg din Ungaria.

Unii producători de bere artizanală mizează pe adăugarea unor ingredientea atipice la rețeta de bază a berii, de la vanilie și ciocolată la sucuri de fructe sau diverse condimente. Mihai nu a mizat însă pe asta, ci pe rețeta clasică: malț de orz, hamei, drojdie și apă. Rețeta a fost dezvoltată împreună cu un maestru berar din Austria, care încă vine periodic în fabrică pentru a supraveghea producția.

Mirosul de migdale fierbinți care îi învăluie bucătăria atunci când scoate macarons din cuptor și aromele intense ale cremelor de zmeură, lămâie sau ciocolată, îl entuziasmează pe Dragoș Ungureanu la fel de mult și acum, după mai bine de 10 ani de când a început să descopere secretele pretențiosului desert.

Cu o experiență de aproape 15 ani în business-ul IT, Valentin Morlovea a intrat pe nișa reparațiilor de laptop-uri în 2015, o afacere a cărei dezvoltare depinde fundamental de viteza de răspuns în soluționarea problemelor clienților. În prezent, 70% din laptopurile care intră în OnLaptop Service Center&Shop din București, sunt reparate în maxim 24 de ore, lucru care este posibil datorită dezvoltării unui soft dedicat.

Dimineața te urci în mașină, metrou sau autobuz și stai, în cel mai bun caz, 30-40 de minute. Ajungi la serviciu, bei o cafea cu colegii, apoi te așezi la birou și stai. Îți iei pauza de masă, apoi iarași stai. Se termină programul, te urci în mașină, metrou sau autobuz și stai din nou. Ajungi acasă, stai să mănânci și apoi mai stai un pic la televizor.

Ce este antreprenorul? „Este cel care găsește soluții la tot felul de probleme pe care și le face cu mâna lui”.

Pasionat de pantofi încă din copilărie, Andrei Rusu și-a dorit un model mai special pentru balul de absolvire a facultății. Pantofii costau însă 200 de euro. Nu-și permitea, dar nici nu s-a resemnat. A urmat sfatul unui prieten și a replicat modelul dorit la un pantofar din Cluj, pentru 80 de lei. I-a încălțat la eveniment și modelul a fost apreciat, dar a hotărât să nu-i mai poarte pentru că, deși arătau exact ca originalul, materialul nu era același. La îndemnul mamei sale, i-a pus la vânzare pe internet și, spre surprinderea sa, a început să primească foarte multe comenzi.

„Două luni am făcut research, am vorbit cu peste 500 de oameni. I-am găsit pe grupuri de Facebook, m-am dus la terenuri. Am făcut un sondaj și peste 70% aveau aceeași problemă ca și noi”, spune unul dintre fondatori.

Ana Voicu și-a dorit dintotdeauna să devină antreprenor și mult timp a crezut că pentru asta e nevoie de mulți bani și o idee nouă. Până într-o zi.

Sunt antreprenori care pornesc un business valorificând o idee originală sau o pasiune proprie. Sunt însă alții care își valorifică experiența și dezvoltă un business care a pornit de la ideea sau pasiunea altcuiva.

Berarii artizanali produc sortimente potrivite fiecărui anotimp. Vara, sunt beri sărate, acre, cu castraveți, cu fructe, mai slab alcoolizate. Toamna și iarna se lansează beri mai puternic alcoolizate, roșii, negre cu texturi mai dense, cu caramel sau scorțisoară.

Georgiana a organizat primul atelier de lucru pe balconul locuinței sale. Și de acolo au livrat și prima comandă...

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Floarea de cimbrișor nu s-a transformat într-un parfum așa cum își imaginase Adina copilă fiind.

Viața de antreprenor este un carusel. Urci, cobori, iar apoi trebuie să îți găsești resursele să urci din nou.

Cele mai multe comenzi, în jur de 80%, vin din zona corporate, în special restaurante și baruri.

De câte ori ați trecut pe lângă o curățătorie de haine și v-ați întrebat unde există și una pentru încălțăminte? Maria Pițigoi, o tânără de 25 de ani care și-a deschis prima afacere încă din primul an de facultate, a fost curioasă să găsească răspunsul și a descoperit că este o nevoie neacoperită.

Chiar dacă au avut un parcurs diferit în implementarea ideii lor, practica i-a învățat pe Tudor și Tania trei lucruri esențiale: trebuie să oferi un produs diferit, dar simplu de înțeles de către client, trebuie să te adaptezi la piață și să renunți la ideea că tu, ca antreprenor, le poți face pe toate.

Ideea de a face dulcețuri artizanale a apărut atunci când părinții lui Mihai s-au mutat în Galați, iar casa și livada din Costești începuseră să se degradeze. Și pentru că era locul unde crescuse și muncise cu tatăl său, și nu voia să-l abandoneze,

Are doi copii și spune că aceștia au reprezent un „combustibil forte” pentru ea. În concediul de maternitate cu primul copil și-a făcut un blog culinar, iar la al doilea a aplicat pentru Strat-up Nation, program prin care a obținut o finanțare de 40.000 de euro, în toamna lui 2017.

Microplantele sunt o nouă categorie de legume sub forma unor plante tinere, comestibile, intrate în categoria de superfood datorită conținutului ridicat de substanțe benefice. Pe lângă concentrația mai mare de nutrienți, gustul și aroma sunt mult mai intense decât la plantele mature, ceea ce le face ideale pentru gastronomie.

Vasile Uglai a început să coasă curele de ceas pe masa din bucătărie, în urmă cu 10 ani. Mai întâi pentru el, apoi pentru familie și apropiați. Și pentru că a văzut această nișă și a crezut că poate merge mai departe, a început le promoveze pe Facebook.

După ce a urmărit toată seria „How is made”, s-a oprit la șosete. De ce?

„Ce poate să fie așa de greu să procesezi niște semințe?”

În ciuda dificultăților cu care confruntă și a facturilor neplătite care s-au adunat în această perioadă, Călin Radu spune nu s-a gândit niciodată să renunțe, considerând că ar fi un gest de ireponsabilitate din partea sa. „Am 10 angajați care sunt soț și soție, deci cinci familii. Ar fi o crimă”.

În urmă cu aproape 5 ani a preluat de la doi prieteni cu care colaborase până atunci, un mic business de colectare de mobilă veche și decorațiuni, în care a investit toți banii pe care îi avea strânși: 8.000 de euro.

Pe final de 2016, Ioana Ioniță a decis că a venit momentul să își aloce toate resursele unui proiect drag, pe care îl abandonase în urmă cu patru ani, pentru a avea grijă de cei trei copii. Așa că a mers la bancă, și-a scos toate economiile și s-a apucat de treabă.

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

„Ce-ar fi să livrez la domiciliu legumele astea pe care eu le-am crescut fără nimic? Ce bine mi-ar fi picat mie ca cineva să facă asta pentru mine când stăteam în București”, și-a spus Mihaela Buligoanea când prima producție de legume obținută pe 1.000 de metri pătrați a depășit nevoile familiei sale, alături de care se mutase în Tărtășești, județul Dâmbovița.

De aproape 10 ani, Bogdan Neagu coase sub brandul Turific, în atelierul lui din București, șepci și alte accesorii pentru pasionații de biciclete.

Cu două săptămâni înainte de Paște, Marin Dumbravă pregătea coletele pentru aproape 70 de clienți. Dublu, dacă nu mai mult, față de aceeași perioadă a anului trecut, când nu depășea 30 de comenzi pe săptămână, cu tot cu cele din punctele de livrare fixe din București.

La mai puțin de un an de când au deschis porțile unei școli de dans în București, Cocuța și Bogdan Boantă s-au văzut nevoiți să-și adapteze “coregrafia” business-ului la ritmul impus de actualul context.

Pentru un fost deținut, pentru un tânăr cu dizabilități sau unul care a abandonat școala, pentru o victimă a violenței domestice ori a unei adicții, găsirea și păstrarea unui loc de muncă reprezintă o provocare majoră.

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

De ce ai vrea ca cineva să îți facă o caricatură, când aproape toată lumea încercă să-și ascundă defectele și aproape nimeni nu mai lasă o fotografie neatinsă de perfecțiunea dată de filtrele foto?

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

„Am făcut 22.000 de lei în 3 zile. Gata, îmi dau demisia!”

Numai că succesul unei afaceri nu ține de noroc, ci de o planificare atentă a pașilor pe care trebuie să îi faci, astfel încât ideea ta să se materializeze și apoi să crească.

Lia face jucării. Dar nu pentru copii. Sau, mai bine zis, mai mult jucării pentru oameni mari. Cumva poate pentru că cei mici sunt încă la vârsta la care doar citesc povești, în timp ce oamenii mari le trăiesc. Foto Facebook/Lia Pfeiffer

Răspunsul îl au doi tineri ingineri din Timișoara care, văzând că există cerere pentru sculele de tâmplărie din propriul lor atelier, au deschis la începutul anului trecut porțile IncubArt SpaceMakers. (Foto: Facebook IncubArt SpaceMakers/ Seba Tătaru)

„Ne plac oamenii deschiși, cu chef de a experimenta, cu gust pentru nou, fără frica de a porni în expediții culinare. Credem că monotonia este antonimul fericirii...”

După prima lună, și-au mai cumpărat o mașină de cusut pentru a face față comenzilor. Și coseau amândoi. Apoi au angajat o fată care să-i ajute.

Pe Alex Petricean îl știți probabil de la prima ediție MasterChef, unde a câștigat locul al III-lea. Înainte de acest moment, care l-a pus pe un alt drum, „a fost un băiat care nu și-a găsit locul”.

Andreas Samuelsson a plecat din Suedia la puțin timp după terminarea liceului, într-o țară despre care nu știa absolut nimic, probabil nici să o identifice pe hartă, dar în care s-a regăsit și în care a luat contact cu realitatea imediată și foarte concretă.

Nicoleta Hrițcu a deschis Cuptorul Moldovencei în februarie 2013, după ce a participat la un curs de antreprenoriat și a aflat de programul guvernamental prin care se ofereau 10.000 de euro nerambursabili celor care își deschideau pentru prima dată o firmă.

Senneville, inițial o mică afacere de familie din Timișoara, a devenit în 2016 furnizor al Casei Regale a României, iar acum se pregătește să treacă granița, următoarea țintă a tânărului antreprenor fiind ca produsele sale de cofetărie și patiserie să ajungă la românii din diaspora.

Nu au avut un plan de afaceri. Nu au făcut calcule. Au folosit resursele pe care le aveau la îndemână, pasiunea și îndemnânarea de a lucra cu lemnul, uneltele din dotare și cunoștințele de marketing, și au vrut să vadă ce iese. Anul acesta așteaptă vânzări de 200.000 de lei și se pregătesc să treacă într-o nouă etapă de dezvoltare, după ce au accesat o finanțare prin programul StartUp Plus.

Provocarea a fost să strângă 100 de oameni în mai puțin de 24 de ore la o petrecere organizată spontan, într-o zi de luni, după Paști. Și pentru că le-a ieșit, au acceptat-o și pe cea de-a doua: 300 de persoane, în 3 zile. A treia oară au acceptat adevărul.

„Cum să pun numele <Capra noastră> la bere, ce o să zică lumea? Aveam niște prejudecăți. Eu voiam să merg în zona numelor englezești, mai sofisticate”.