Un piton reticulat de șase metri, cu o greutate impresionantă, de peste 60 de kilograme, stă încolăcit într-un terariu imens, făcându-și siesta. „Wow!” se aude deodată. De mână cu mama sa, un băiețel de vreo cinci ani nu își ascunde uimirea, în timp ce îl privește fascinat, cu ochi mari și curioși.

Atunci când mănânci o prăjitură cu adevărat bună ar trebui să simți gustul distinct al fiecărui ingredient, iar fiecare textură întâlnită să-ți prilejuiască o scurtă, dar clară oprire pe drumul unei experiențe care culminează cu aftertaste-ul. Obișnuit cu gustul superdulce și senzația apoasă ale clasicelor amandine și savarine din vechile cofetării, atunci când a mâncat prima oară o tartă cu mango, Peter Schuller a vrut să afle ce trebuie să faci pentru a obține un astfel de desert „fantastic”.

Astăzi, visul lui Lucian este să organizeze la Iași cel mai mare festival latino din sud-estul Europei. Acesta este obiectivul pe care îl are pentru a doua ediție Ven Ven Festival, care crește și se deschide cu grație către o audiență generală. Ediția din 2024 se va desfășura în 2 locații emblematice din Iași și are în program 2 zile de festival pentru toți iubitorii muzicii pasionale, pline concerte și activități incitante pentru publicul larg și 4 zile de festival de dansuri latino cu activități destinate iubitorilor ritmurilor de Salsa, Bachata, Kizomba și multe altele.

Știm deja că statisticile privind apetitul românilor pentru a cumpăra și a citi cărți nu sunt deloc măgulitoare. Lucrurile încep însă să se schimbe, iar de la an la an se constată o creștere a interesului pentru lectură, mai ales în rândul copiilor și generațiilor tinere. Anul trecut, Libris.ro a vândut peste 2,5 milioane de cărți, cu o medie a comenzii la nivel național de 125 de lei, cărțiile pentru copii generând cel mai mare volum. În plus, lipsa obiceiului de a cumpăra și citi ar trebui înțeles analizând toți factorii care îl determină, și abordat dintr-o perspectivă mai constructivă.

Oricât de special sau de valoros ar fi un obiect, în aproximativ 3 luni, interesul pentru el scade. O arată și studiile, dar este o realitate pe care am trăit-o fiecare dintre noi.

Alături de cele trei surori ale sale a început să organizeze misiuni economice prin care să promoveze oportunitățile din România, până și-a dat seama că ar putea profita chiar ea de acestea și a decis să-și deschidă o fabrică de mobilă. Nu știa nimic despre lemn, dar a învățat.

După opt ani în care au lucrat în străinătate, în industria horeca, Mara Sandu și Silviu Rusu au imaginat un spațiu care pune Timișoara pe harta gastronomiei europene: Naru, un mic bistro, departe de noxe, de forfotă și de zarvă. Aici fac ceea ce le place și sunt părtași la „bucuria socială”, alături de Lavinia Gheleșan, bucătarul lor șef.

„Dacă le dai unor tineri de 20 de ani o bucată de brânză de burduf, nu știu ce să facă cu ea. Nu se poate felia, deci nu o pot pune în sendviș, iar dacă nu știi să faci nici paste, nici omletă, ca să nu mai vorbim de mămăligă, o gustă o dată și gata.”

Așteaptă să împlinească 18 ani și să își deschidă propria firmă și, spune el, și un showroom. Unul care să fie un spațiu curatorial. Până atunci însă, merge la școală, unde trebuie să învețe pentru testări, și e prezent la târguri.

„Tot ce ține de simbol românesc a fost foarte politizat. Asociem ia cu Gabriela Firea și campaniile electorale, iar tinerii nu vor să se identifice cu așa ceva. De aici a pornit ideea de încerca să explicăm pe înțelesul tinerilor folclorul, mitologia și tradițiile.”