Una dintre cele mai mari provocări ale părinților de astăzi este să-și motiveze copiii să citească. Lipsa timpului petrecut în familie, necesar pentru formarea acestui obicei, lipsa unei rutine de a citi a adulților din jur, tentațiile mai luminoase și mai dinamice și poate chiar textele prăfuite și greoaie din manuale, îi țin pe copii departe de lumea fără margini a cărților.

Pandemia nu a schimbat numai felul în care muncim, ne facem cumpărăturile sau relaționăm, ci și felul în care călătorim.

Arhitecta Oana Simionescu și echipa FOR, antreprenorii tech Valentin Mureșan și Adrian Erimescu, antreprenoarea socială Cristina Potra Mureșan și echipa Plai au investit 1,6 milioane de euro în centrul cultural independent FABER, care funcționează în fosta hală industrială din complexul Azur, din Timișoara.

La prima afacere, pe care a început-o alături de doi prieteni, a renunțat după numai un an, dar a fost o experiență din care a învățat multe, într-un timp scurt și pe bani puțini. A ales să-și păstreze prietenii și să înceapă fiecare ceva, pe cont propriu. Dar pentru că avea nevoie de bani pentru o nouă încercare, a decis să plece în SUA prin Work&Travel. Cum nu mai era student, s-a înscris din nou la facultate ca să poată accesa programul.

În urmă cu zece ani, Vlad Grigore a decis să participe împreună cu prietenul său la Mongol Rally, considerată cea mai mare aventură din lume, care presupunea parcurgerea distanței dintre Londra și capitala Mongoliei, pe cont propriu, cu o mașină veche și cu capacitate cilindrică mică, în scop caritabil.

Apropierea de Capitală reprezintă un punct forte, dar nu a fost principalul argument pentru a face această investiție. Ce l-a motivat pe Marian Diaconu a fost mai degrabă pasiunea pentru clădirile vechi și procesul de restaurare, acesta fiind al treilea proiect de acest fel al antreprenorului.

Ioana Guică, care anul acesta a lansat brandul Eat to connect, spune că mâncarea îi poate aduce pe oameni împreună la un nivel mai profund și mai plin de semnificații, dincolo de prezența fizică, discuțiile despre vreme și, cel mult, cele centrate în jurul mâncării din farfurie. Așa cum se întâmplă de altfel, de multe ori, și la tradiționala masă de Crăciun, dar nu numai, pe care dintr-un motiv sau altul trebuie să o bifăm. Ioana spune însă că se poate și altfel.

Cei aproape 6 milioane de români din diaspora, atât cât arată cifrele oficiale, deși numărul real ar fi de 8 milioane, reprezintă o piață pe care unele business-uri din țară au început să o exploateze, în special pe segmentul alimentar. Mai mult, apar brand-uri special create pentru a alina dorul de acasă, așa cum este și Ploo-n Gură.

Știa că românii nu citesc, dar pentru că ea are această pasiune, pe care și-a hrănit-o din plin în pandemie, s-a gândit că un astfel de business este o modalitate prin care îți poate aduce contribuția la încurajarea acestui obicei.

Specialiștii din domeniu spun că există un potențial însemnat de creștere pe piața locală, iar pandemia a convins multe companii autohtone că una dintre puținele cărți pe care pot miza pentru a scala rapid și în condiții de siguranță este dezvoltarea în sistem de franciză.