Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Retardați de comitet, ministrul Voiculescu pe post de Băsescu și niște ivermectiniști

Cristian Tudor Popescu

●Știți cum se numesc idioția, tâmpenia, tembelismul în limba vorbită de Prefectura București? Se numesc „eroare materială”. Adică marele Comitet pentru Situații de Urgență a scris, „din eroare materială”, în ucazul de relaxare ce a emis vineri, 21 în loc de 23, ca oră de închidere a restaurantelor deschise 30%.

Ce notă iei în clasele primare dacă îl confunzi pe 23 cu 21? Și ce grad de întârziere spirituală au băieții de Comitet, dacă le-a trebuit 3 (trei) zile ca să-și dea seama de eroarea materială?

●Ministrul Sănătății, dl Vlad Voiculescu, și-a dat cu levierul în genunchi încercând să-l faulteze pe conducătorul campaniei de vaccinare, medicul militar Valeriu Gheorghiță. Apoi a aruncat, în cel mai pur stil Trump-Șoșoacă, declarația „Nu cred în cifrele autorităților cu privire la pandemie” fără să prezinte, ca ministru, vreo dovadă sau alte cifre. Drept care, s-a gândit să se protejeze punându-și un făcător de imagine la minister. Acesta este nimeni altul decât fostul purtător de cuvânt al lui Traian Băsescu, pe nume Bogdan Oprea. Bună soluție pentru îmbunătățirea imaginii dlui Voiculescu, având în vedere că dl Oprea, în partea finală a președinției Băsescu, avea sarcina de a demonstra aproape zilnic presei și opiniei publice că porcul este o păsărică și whisky-ul căpșunică. Sau invers. 

 ●Deoarece procurorii DNA cer 12 ani de pușcărie special pentru ea, Elena Udrea declară: „Și dacă o omoram pe Kovesi, tot aveam șanse ca DNA să ceară o pedeapsă mai mică”. Eroare. Dacă ar fi omorât-o pe Laura Codruța Kovesi, iar România ar fi rămas moșia lui PSDragnea, DNA nu mai exista, și Udrea ar fi avut statuie în fața Casei Poporului.

●Poate cea mai importantă știre a săptămânii, dar care trece neobservată, e despre o diferență de 1%: pentru prima dată, în UE, în 2020, energia produsă din combustibili fosili, 37%, a fost depășită de energia produsă din surse regenerabile, 38%. Care trebuie citită împreună cu o alta: în 2020, încetinirea industrială din pricina pandemiei nu a redus emisiile record de gaze cu efect de seră, care cresc temperatura și provoacă fenomene meteo extreme, topirea ghețarilor, ridicarea nivelului oceanelor și acidifierea lor, inundații, secetă și incendii masive de păduri.

●După o perioadă de antivaccinism aurifer pe scară largă, iacătă că vaccinul a început să fie la modă. Din două cauze. Unu: s-a văzut că nu s-a înverzit niciunul dintre sutele de mii vaccinați. Și doi: vin mai puține vaccinuri decât e cererea. O lege sfântă în România spune că tot ce nu se găsește, musai îți trebuiește. Antivacșii, puși în dificultate, au cotit-o pe Ivermectină: o fi vaccinu gratis, da asta-i ieftină, merge și la om, și-ți ia covidu cu mâna.

Și lumea s-a năpustit să hăpăie Ivermectină în ciuda tuturor avertizărilor medicilor, veterinari și umani. În legătură cu acest medicament miracol, am și eu o întrebare de nespecialist: ținând seama de faptul că zisa pastilă se dă câinilor bolnavi de râie, pot să-i numesc, sine ira et studio, pe cei care o iau, adică pe ivermectiniști, potăi, jigodii sau javre?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult