Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Revoluție în Educație. Ministrul Mircea Dumitru anunță că firmele care vor investi în educarea și profesionalizarea viitorilor lor angajați vor primi scutiri fiscale

Ministerul Educației a lansat în dezbatere un proiect de modificare a Legii Educației în ceea ce privește învățământul profesional-dual.

„Cheia este ca firmele, care în momentul de față acuză că nu au suficientă forță de muncă calificată să se implice și să-i formeze pe viitorii muncitori, viitorii tehnicieni, viitorii specialiști”, a declarat ministrul Educației, Mircea Dumitru, pentru Republica.ro.

Potrivit proiectului, firmele care urmează să investească în dezvoltarea școlilor profesionale și care urmează să trimită specialiști pentru a-i pregăti pe elevi ar urma să beneficieze de o serie de facilități fiscale. 

Dacă proiectul va fi adoptat în perioada următoare de către Guvern, școlile profesionale ar putea funcționa după acest sistem începând chiar de anul următor. 

„Noi credem învățământul profesional va fi schimbat în datele fundamentale. De asemenea, forma de absolvire și de certificare la sfârșitul ciclului de școlaritate va fi modificată în mod corespunzător”, a spus Mircea Dumitru.

Curricula școlilor profesionale va fi adaptată în funcție de cerințele economice ale zonei și ale firmei implicate în procesul de școlarizare. 

„E intenția actualei echipe de la Ministerul Educației să transmită viitoarei echipe nevoia de a declara simbolic anul viitor ca fiind anul învățământului dual în învățământul preuniversitar, tocmai pentru a le explica mai bine oamenilor care este avantajul acestei forme de școlarizare, de a nu rămâne cu ideea greșită că este un gen de școală mult inferior școlii obișnuite din România. Toate aceste lucruri trebuie explicate astfel încât părinții copiilor, copiii să capete încredere în acest sistem”, a mai afirmat ministrul Educației.

Documentul a fost realizat în urma consultărilor din grupul interministerial care a inclus reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și reprezentanți ai Cancelariei Primului Ministru. De asemenea, proiectul înglobează feedback-ul mediului de afaceri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Un exemplu despre redescoperirea Americii la care se referea doamna Mariana Ruzisca. M-am născut şi am crescut într-un mic orăşel care trăia (că acum doar supravieţuieşte) în umbra unei întreprinderi mari (numărul angajaţilor era dublu faţă de cel al locuitorilor). În afara şcolii generale (pe atunci 8 clase obligatorii), în oraş era un liceu industrial şi o şcoală profesională. În felul acesta, întreprinderea îşi forma propria pepinieră de angajaţi. Dintre cei care terminau "industrialul" unii (mai puţini) ajungeau la facultate apoi marea majoritate reveneau în localitate unde deveneau inginerii acelei uzine. Cei care urmau şcoala profesională deveneau, în timp, specialişti: maiştri sau tehnicieni. La fel şi cei care se mulţumeau doar cu liceul. Cam aşa stăteau treburile pe vremea aceea şi aşa s-a format acea forţă de muncă calificată (scuzaţi cacofonia dar nu mai caut sinonime) la care tot visăm noi acum. Unde sunt întreprinderile de-atunci şi ce s-a întâmplat cu acea formare de specialişti...? asta este o altă poveste. Că poveste pare şi ce-am scris mai sus.
    • Like 0
  • Mda, interesant cum se tot redescoperă America. Ridicol este ca de fiecare data se anunță cu pompa si cu mândria găinii din poveste: uite ce ou de aur am făcut! Mă deprimă frecvența cu care trebuie să fac trimiteri la perioadele anterioare, ante- si postbelice (cu unele diferențe, desigur): opțiunile erau clare - după terminarea școlii generale (învățământul obligatoriu), copilul mergea fie la liceu, fie la școala profesională. Ce descoperim nou? Desigur, noul limbaj de lemn marcat de grija de a masca realitatea (se numește corectitudine politică): nu cumva să ne imaginăm că învățământul profesional ar fi inferior. Dar este, din punct de vedere al cantității si al gradului de aprofundate a informațiilor teoretice.
    În altă ordine de idei: curriculum = singular, curricula = plural (în limba engleză).
    • Like 1
  • Invatamantul a fost sistemul in care tot felul de analfabeti au experimentat 26 de ani.
    Mama aestora este de departe Androneasca care persista in prostia atotstiitoare si a solutiilor "geniale" in salvarea invatamantului si implicit a romaniei, nu?
    In tot acest timp caderea libera a invatamantului a dus la o pregatire tot mai slaba a elevilor cu reguli stabilite si schimbate in preajma examenelor cu o diversiune si o dezorientare organizatorica totala a invatamantului.
    Aceasta incoerenta, analfabetismul si lipsa de pregatire a vremelnicilor conducatori ai invatamantului au dus la analfabetismul din scoli, abandonul scolar care este un fenomen si la o pregatire profesionala foarte slaba. La liceele cu profile tehnice bacalaureatut se da la romana, matematica,...etc. in timp ce ei vor trebui sa lucreze in industria alimentara.
    In alta ordine s-a ajuns la 7 repet 7 ore de cursuri pe zi! Intrebare: cei care pe deasupra sunt si navetisti, cand se vor pregati pentru a doua zi? Sau se vor mai pregati? Sunt niste IDIOTI cei care cred ca vom avea un viitor economic in acest cadru organizatoric. Prabusirea economica are ca baza invatamantul.
    La toate acestea se adauga si saracia in care se scalda clasa educationala, profesorii. Ce entuziasm poate avea un profesor cu 300 de euro pe luna, raportand la salariile europene, si la costurile vietii in Romania (vezi energia),nu-i asa domnilor demnitari cu 5000 de euro pe luna? ca sa fim in acelasi mod de a gandi. Intre noi si voi nu exista diferente de pregatire profesionala ci doar de vanzari si de cumparari a posturi.
    Apropo, ma intereseaza sa intru pe piata voastra pentru 5000 de euro/luna. Cat e spaga? Cu siguranta dupa asta trebuie sa recuperez banii.
    Si iata cum arata societatea in care ne sunt foarte curand cersite voturile.
    • Like 1
  • check icon
    Da, în sfîrșit se mișcă ceva și în zona asta, trebuie să se miște din 1990, teoretic. Dar bine că se mișcă...
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult