Recunoștință vouă, cei care ați rămas dascăli în școlii și licee, profesori universitari care chiar învățați studenții carte, toți cei care sunteți nu numai o autoritate cognitivă, dar un model moral de urmat, recunoștință pentru că sunteți ceea ce trebuie să fiți.

Adultul modern mediu își urmărește în continuare interesele personale (propriile nevoi), consumă cantități mari de timp, energie și bani pentru a se distra și pentru raportarea constant favorabilă în relațiile sociale. Gândiți-vă doar la cât timp petreceți pe rețelele sociale. Vestea bună este că cele trei forțe sunt încă prezente. Vestea rea este că ele nu se mai traduc neapărat în acte de învățare. Foto - Anastasiia Shandra/ Alamy/ Profimedia

Urmează părintele care a avut rezultate proaste în şcoală şi le pune pe seama faptului că alţii din clasă au fost favorizaţi. Un astfel de părinte va transmite copilului un mesaj de tipul „nu are nici un sens să faci vreun efort, oricum cineva care este fie copilul cuiva fie duce un cadou profesorului va lua premiu, iar tu vei fi mereu defavorizat”.

Atunci când cel mic ajunge în spațiul școlii, fie că vorbim de grădiniță sau școală primară, așteptarea lor e ca, în acest nou univers, multimedia să fie cel puțin la fel de prezentă ca în spațiul familiar de acasă, ca plăcerea produsă de accesul la tehnologie și folosirea ei să fie oricând la îndemână, totul să se întâmple rapid, cu mulți stimuli.

Îi sfătuiesc pe toți cei ce și-au dorit să studieze, dar viața le-a pus piedică, să facă o facultate la bătrânețe. (Foto: Profimedia Images)

O altă fațetă a țării „ca afară” e decăderea învățământului, scârba de om a sistemului de sănătate și mândria de a fi prost și de a arăta lumii întregi că ești prost. (Foto: Profimedia Images)

Într-o lume în continuă schimbare, în care profesiile dispar și sunt înlocuite cu unele noi, pe măsură ce tehnologia evoluează și nevoile noastre se schimbă, trebuie să ne întrebăm (mai des) ce le oferim copiilor noștri pentru ca toate ușile să le fie deschise în viitor? Foto - Dmitriy Shironosov/ Alamy/ Alamy/ Profimedia

Analfabetismul funcțional în țara noastră este şi rezultatul lipsei de metodică la clasă. Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Morala poveștii? Nu fiți zgârciți în a face complimente! Cine știe cui veți da încredere pentru o viață întreagă? Foto - Wavebreak Media ltd / Alamy/ Profimedia

„Comparația cu anii ’30 poate fi considerată inexactă de unii, exagerată, de alții, dar ea ar trebui, cred, să rămână undeva aproape de atenția noastră. Dacă ne referim la regimurile politice, Europa totalitară sau dictatorială din deceniul revizionismului ne oferă ”lecții” care ne bântuie, încă, conștiințele. România însăși – România anului 1938 – e un trist și aproape neverosimil exemplu despre cât de ușor poate fi ștearsă cu buretele existența unui regim democratic”, spune profesorul Dan Solcan.