Curiozitatea m-a împins să mă uit pe câteva cifre legate de sistemul de învățământ din România. Numărul de cadre didactice din 1989 și din 2026 e relativ egal, 245 de mii. Interesant este că, dacă în sistemul universitar numărul cadrelor didactice a crescut mai mult de două ori datorită apariției multor facultăți de stat și particulare, în zona învățământului preuniversitar numărul de cadre didactice a rămas relativ constant, în condițiile în care populația școlară a scăzut dramatic, de la 4,8 milioane de elevi la 2,7 milioane astăzi. foto: Inquam Photos

Succesul în viață nu se reduce la o diplomă. O reflecție sinceră despre facultate, alegeri, pasiuni și realitatea pieței muncii. foto Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a vorbit despre testele PISA și alte tipuri de testări care arată gradul analfabetismului funcțional și al calității educației în România.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.

E scurtă, tăioasă, cinematografică și plină de replici care au intrat în uz comun (ca să nu spun folclor).

M-am ambalat singură azi, gândindu-mă că Filip nu va studia niciodată literatura română veche după noua programă. Poate e un noroc, acum.

Prima oară, sătenii s-au revoltat, iar profesorii au strâmbat din nas: cum să faci română și matematică la 7 dimineața?!

Ușa a rămas deschisă și eu eram dincolo de ușa deschisă, în interior. Vrând-nevrând auzeam dialogul tinerilor... (Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Dacă convingi segmente mari din societate (direct sau prin părinții lor) că e bine să mănânci două shaorme pe zi, să consumi multe dulciuri sau sucuri, să iei regulat scutiri la sport, să stai ore întregi zilnic la televizor sau pe social media, să crezi că alcoolul, tutunul sau drogurile sunt cool, că examenele sunt rele, ca pedepsele sunt mai mereu traume, că un pâlc de copaci sau vreo insectă sunt de principiu mai importante decât o autostradă, o fabrică sau vreo altă investiție mare, că e normal să avem mult mai mulți urși decât tot restul UE la un loc, că e mai probabil să fie adevărat ce spune o țară străină despre ce e bine pentru tine decât o autoritate publică proprie, că aliații oficiali sunt mult mai probabil să-ți vrea răul decât țări care te-au invadat de mai multe ori în ultima sută de ani, că tribalizarea societății pe tot felul de criterii aiurite e bună, că emoția e mai prețioasă decât rațiunea în societate, că dacă tu vrei pace, dar nu te pregătești militar, aceasta este și probabil să se realizeze, că iarba de peste gard și capra vecinului merită multă atenție etc. - efectul va fi similar ... - foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu