Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

România merge la EURO 2024, dar ce facem acolo? Avem o victorie în 16 meciuri

Calificare la  euro

Foto - Inquam Photos/ Stefan Constantin

Ne-am calificat la EURO 2024. Este un lucru normal că naționala României s-a calificat la Campionatul European din Germania de la anul? Nu. Este un lucru anormal, și ar trebui să ne bucurăm poate mai mult decât am făcut-o pentru aceste 2 victorii magistrale împotriva Israelului și Elveției. E anormal pentru că nu sunt prea mari diferențe între noi și echipele din grupa preliminară, tocmai de aceea consider că am avut și un pic noroc datorită rezultatelor celorlalte echipe. 

Vorbeam în alt articol despre atitudinea pe care jucătorii noștri au avut-o în teren până la jumătatea campaniei, și n-am putut observa faptul că aceasta s-a schimbat în ultimele 2 meciuri pe care le-am câștigat. Câteodată trebuie să spunem lucrurilor pe nume, fără să ne mai ferim de ceva sau să ne ascundem după vreo perdea: România a meritat să se califice la EURO datorită atitudinii pozitive a jucătorilor, a staff-ului, a fanilor. Mentalitatea noastră a fost alterată întotdeauna de performanțele Generației de Aur, și am avut mereu așteptări de la meciurile tricolorilor actuali, de aici pornind și valurile înalte de critici interminabile. Dar vremurile acelea au apus, și ar trebui să ne mulțumim nouă că suntem priviți ca fiind niște ”sub-câini”, sau cum zic englezii ”underdogs”. Principalele arme ale noastre sunt imprevizibilitatea și norocul. Așa a fost dintotdeauna. Noi nu suntem letali ca nemții, tiki-tik-ari ca spaniolii, fabuloși precum francezii sau insistenți ca danezii. Noi, românii suntem letargici până când luăm gol, apoi începem să luptăm, noi nu prea lovim primii, ne trezim după ce primim.

Dar din moment ce avem propriile așteptări coborâte, ne putem concentra, putem construi, surprinde, lovi, câștiga. Toată presiunea pe care noi o facem în momentele grele nu ajută la nimic, naționala României trebuie protejată de presă, de ”specialiști”. Și vreau să ne concentrăm un pic pe specialiști: nu vă e rușine acum când ați șters pe jos cu jucătorii noștri, care încercau din răsputeri să se ferească de toate gloanțele pline de ură trase asupra lor? 

”Mai bine nu mergem la EURO, că oricum ne bate toată lumea.” Cei care au susținut asta au o gândire strâmbă îndreptată chiar către xenomanie. Am spus și în trecut, o generație bună nu se formează peste noapte. Ziceam în articol că: Antrenorul echipei naționale trebuie să aibă liniște. Trebuie să alegem un nume pe care să-l țintuim pe scaunul de selecționer și să facă treabă 15-20 de ani. Răbdarea nu e punctul forte al românilor, dar dacă Edi Iordănescu va fi lăsat în pace, va duce echipa la acest turneu final și de aici putem crește. Dacă doar aruncăm cu noroi, nu vom produce nimic bun niciodată. Trebuie să existe acest respect pentru meserie care în România lipsește cu desăvârșire.

Normal că la EURO va fi greu, poate că nu vom face o figură extraordinară dat fiind faptul că vom juca cu crème de la crème din Europa, dar ce avem de pierdut? Nimic. Oricum, mai mult am pierdut atunci când am fost la turneele finale ale campionatelor europene: statistica e de-a dreptul cruntă 1 victorie în 16 meciuri. Hai România!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult