Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România urcă în topul UE la absorbția fondurilor europene. Cifrele Eurostat spun totul

autostrada Transilvania

sursa foto: Facebook/ Asociația Pro Infrastructură

Economie, nu politică. Cifre, nu opinii. România, printre statele fruntașe din Uniunea Europeană la absorbția fondurilor europene în 2025 (80% în semestrul al doilea) și 2026. Obiectiv. Pe cifre concrete, vezi mai jos dezastrul uselist (Ciucă 2021-2023 și Ciolacu iunie 2024 - iunie 2025). Vrem să ne întoarcem la „stabilitate” din „interes national”?! Nu.

De patru ori mai multe fonduri europene atrase

Concret, într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026), guvernul Bolojan a atras de patru ori mai multe fonduri europene decât Ciucă și Ciolacu în trei ani, iar deficitul fiscal a scăzut la jumătate (anualizat cu -4% din PIB vs 2024), economia înregistrând o contracție de două ori mai lentă, deoarece consumul din import finanțat pe datorie („am trăit bine” mâncând banii pe care nu-i aveam) a scăzut și este înlocuit parțial prin investiții pe fonduri europene. Stop. Ajunge. Moțiunea de cenzură PSD + AUR a blocat totul de peste luni luni, în cel mai tensionat moment al planetei …. deși Constituția impune un termen maximum de 60 zile, dacă nu, dizolvarea parlamentului și anticipate. 

Vă imaginați ce întâmpla dacă nu aveam așa rezistență împotriva reformelor (ex: PSD + AUR interzic listarea companiilor de stat la bursă timp de doi ani, deși piețele sunt la maxim istoric și toate firmele de stat listate au fost mult mai performante ulterior)? Era mult mai bine pentru România, dar mult mai grav pentru sistemul lipsit de sinecuri, care se zbate acum ca peștele pe uscat.

Cum s-a schimbat ritmul absorbției fondurilor europene

În anul 2024, guvernul Ciolacu a avut o absorbție efectivă (fără prefinanțare) de doar 600 de milioane de euro din fonduri de coeziune nerambursabile (în medie, 50 de milioane de euro/lună).

În doar primele șase luni din 2026, guvernul Bolojan a avut o absorbție efectivă de 2,3 miliarde de euro (în medie, 383 de milioane de euro/lună). Vorbim, așadar, despre o creștere de aproape opt ori a ratei efective de absorbție.

La finalul anului 2024, România avea o rată de absorbție efectivă (cu tot cu prefinanțare) de 2%, în timp ce media UE era de 2,7%.

Astăzi, România are o rată de absorbție efectivă de 24,6%, în timp ce media UE este de doar 17,8%. Sursa cifrelor: Eurostat 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Aici ar trebui văzut și pentru ce proiecte sunt date fondurile europene respective, adică utilitatea lor că aici poate fi vorba te tot felul de prosteli verzi care nu a un efect pozitiv, ci mai mult pun piedici dezvoltării economice. Apoi contează și de unde vin fondurile respective, că dacă vin din proiecte care acum au fost demarate după ce s-au făcut studii, era un lucru de așteptat. În plus poate fi vorba și de jaloane PNRR care acum au fost îndeplinite, deci lucrurile sunt mai nuanțate. Fără astfel de precizări, putem fi confruntați cu situația minciunii prin omisiune și a celei prin statistici.
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Elon Musk 55 ani

După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Citește mai mult

mancare - canicula

Printre multele întrebări pe care schimbarea asta intensă de climă le pune apare și aceea a schimbării întregului sistem personal pe care fiecare îl are în jurul hranei - când și ce cumpărăm, când gătim, ce ținem în frigider, la ce oră mergem la restaurant sau ieșim la terasă. imagine realizată cu AI

Citește mai mult