Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România urcă în topul UE la absorbția fondurilor europene. Cifrele Eurostat spun totul

autostrada Transilvania

sursa foto: Facebook/ Asociația Pro Infrastructură

Economie, nu politică. Cifre, nu opinii. România, printre statele fruntașe din Uniunea Europeană la absorbția fondurilor europene în 2025 (80% în semestrul al doilea) și 2026. Obiectiv. Pe cifre concrete, vezi mai jos dezastrul uselist (Ciucă 2021-2023 și Ciolacu iunie 2024 - iunie 2025). Vrem să ne întoarcem la „stabilitate” din „interes national”?! Nu.

De patru ori mai multe fonduri europene atrase

Concret, într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026), guvernul Bolojan a atras de patru ori mai multe fonduri europene decât Ciucă și Ciolacu în trei ani, iar deficitul fiscal a scăzut la jumătate (anualizat cu -4% din PIB vs 2024), economia înregistrând o contracție de două ori mai lentă, deoarece consumul din import finanțat pe datorie („am trăit bine” mâncând banii pe care nu-i aveam) a scăzut și este înlocuit parțial prin investiții pe fonduri europene. Stop. Ajunge. Moțiunea de cenzură PSD + AUR a blocat totul de peste luni luni, în cel mai tensionat moment al planetei …. deși Constituția impune un termen maximum de 60 zile, dacă nu, dizolvarea parlamentului și anticipate. 

Vă imaginați ce întâmpla dacă nu aveam așa rezistență împotriva reformelor (ex: PSD + AUR interzic listarea companiilor de stat la bursă timp de doi ani, deși piețele sunt la maxim istoric și toate firmele de stat listate au fost mult mai performante ulterior)? Era mult mai bine pentru România, dar mult mai grav pentru sistemul lipsit de sinecuri, care se zbate acum ca peștele pe uscat.

Cum s-a schimbat ritmul absorbției fondurilor europene

În anul 2024, guvernul Ciolacu a avut o absorbție efectivă (fără prefinanțare) de doar 600 de milioane de euro din fonduri de coeziune nerambursabile (în medie, 50 de milioane de euro/lună).

În doar primele șase luni din 2026, guvernul Bolojan a avut o absorbție efectivă de 2,3 miliarde de euro (în medie, 383 de milioane de euro/lună). Vorbim, așadar, despre o creștere de aproape opt ori a ratei efective de absorbție.

La finalul anului 2024, România avea o rată de absorbție efectivă (cu tot cu prefinanțare) de 2%, în timp ce media UE era de 2,7%.

Astăzi, România are o rată de absorbție efectivă de 24,6%, în timp ce media UE este de doar 17,8%. Sursa cifrelor: Eurostat 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Aici ar trebui văzut și pentru ce proiecte sunt date fondurile europene respective, adică utilitatea lor că aici poate fi vorba te tot felul de prosteli verzi care nu a un efect pozitiv, ci mai mult pun piedici dezvoltării economice. Apoi contează și de unde vin fondurile respective, că dacă vin din proiecte care acum au fost demarate după ce s-au făcut studii, era un lucru de așteptat. În plus poate fi vorba și de jaloane PNRR care acum au fost îndeplinite, deci lucrurile sunt mai nuanțate. Fără astfel de precizări, putem fi confruntați cu situația minciunii prin omisiune și a celei prin statistici.
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Gramatica la liceu / sursa foto: Profimedia

Te-ai oprit vreodată înainte să trimiți un mesaj, întrebându-te dacă ai scris corect? Ai ezitat între un ,,i’’ și doi, ai șters o propoziție pentru că nu mai știai unde trebuie pusă virgula sau ai reformulat o frază doar fiindcă nu aveai încredere că respectă regulile limbii române? Dacă astfel de situații au devenit obișnuite, este firesc să ne întrebăm cât de mult contează gramatica și ce se întâmplă atunci când școala încetează să o mai predea sistematic.

Citește mai mult

familie fericita

Andreea și Mihnea au o viață împlinită: 42 și 44 de ani, un copil de 10 ani, un credit pentru casă și cariere stabile. Fac tot ce ține de prevenție - nu lipsesc de la controalele medicale periodice, își fac analizele recomandate și încearcă să păstreze un stil de viață echilibrat. Cu câțiva ani în urmă au încheiat și o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională, convinși că e genul de decizie la care speri să nu fii nevoit să apelezi vreodată. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Alex Livadaru

Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, spunea că discuția pornise greșit - se vorbea despre regiuni, guvernatori de regiuni, dar nu se dezbătea despre comasarea comunelor, despre administrații care nu se susțineau financiar și trăiau numai din bani de la centru, ca să achite nișe lefuri ale unor politicieni (primari și consilieri locali) și funcționari. Existau politicieni care își exprimau temeri legate de regiunea cu județele în care populația majoritară nu este de etnie română. Județele care să fie considerate „capitalele” acestor regiuni i-au făcut pe mulți să se încaiere: care merită mai mult, Brașov sau Sibiu, de exemplu?

Citește mai mult

Cristi Danileț.

Pe chestiunea cu primarul Timișoarei nu am fost întrebat, dar o spun: CCR nu are voie să zică faptul că o lege poate întrerupe un mandat în curs al unui primar, cât timp acea lege introduce o condiție în plus care nu exista la data validării primarului. foto: Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro