Roxana Elena Gheorghiță este un nume tot mai sonor în cercetarea științifică românească, fiind șef de lucrări la Facultatea de Medicină și Științe Biologice (FMSB) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Cercetătoarea suceveană are un parcurs academic remarcabil, de la Bucecea, județul Botoșani, până la marile forumuri europene de expertiză în siguranța alimentară, îmbinând ingineria alimentară, medicina și cercetarea aplicată într-un demers multidisciplinar care a dus la recunoașteri naționale și internaționale. Doctor în Ingineria Materialelor și, în curând, doctor și în Medicină, Roxana Elena Gheorghiţă coordonează proiecte de cercetare, este mentor pentru zeci de studenți și reprezintă universitatea suceveană în relația cu EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară). Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) susține inovația, de altfel și motto-ul instituției este: „Visează! Creează! Inovează!” USV conduce topul brevetării europene din România. Conform Oficiului European de Brevete-România: „Creștere puternică a numărului de cereri pentru brevete din România evidențiază progresul țării în domeniul inovării. Cel mai puternic solicitant român a fost, pentru al doilea an consecutiv, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, subliniind rolul vital al cercetării academice în modelarea viitorului tehnologic al României.” Doamna Roxana Elena Gheorghiţă a avut amabilitatea de a acorda un interviu Centrului COACH USV, al cărei beneficiar este.
- Vă rugăm povestiți-ne traseul dvs. educațional și profesional, de când ați finalizat studiile și până ați ajuns să lucrați în cercetare.
Am finalizat studiile liceale în Bucecea, jud. Botoșani și am urmat cursurile Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor (FIA) de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, specializarea Controlul și Expertiza Produselor Alimentare (CEPA). Ulterior, am parcurs programul de masterat Managementul Igienei, Controlul Calității Produselor Alimentare și Asigurarea Sănătății Populației din cadrul Facultății de Inginerie Alimentară de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și, în 2019, odată cu finalizarea studiilor doctorale, am obținut titlul de Doctor în domeniul Ingineria Materialelor. Momentan sunt doctorand în an terminal, în domeniul Medicină, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, din Timișoara. Sunt manager și cercetător în cadrul mai multor proiecte implementate de Facultatea de Medicină și Științe Biologice (FMSB) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. În acest an, sunt îndrumător de licență și disertație pentru 18 studenți ai facultății FMSB din universitatea suceveană. De asemenea, sunt reprezentantul facultății în Consiliul Științific al USV și persoană desemnată în relația universității cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Recent am fost la Bruxelles, la o întâlnire ce are la bază discuții privind evaluarea riscului chimic, unde participă doar 60 de experți, selectați la nivel european.
- V-ați gândit, de unde pasiunea aceasta a dvs. pentru acest domeniu?
Eu am fost copilul care a învățat mereu la școală și a fost recunoscător pentru oamenii pe care i-a întâlnit. Cu toate astea, cred că orientarea în viață nu depinde numai de cât de bun ești la școală. E drept, atunci când finalizezi studiile gimnaziale sau liceale și ai note bune, ai posibilitatea de a alege și nu a primi ce rămâne. Dar orientarea nu ține numai de acest lucru, cred că depinde mai mult de capacitatea proprie de autocunoaștere și de încrederea pe care o ai în tine și forțele tale. Personal, am plecat din liceu cu alte gânduri, mai mult induse de societatea de atunci. În primă instanță, am ales farmacie, deși nu m-aș fi regăsit niciodată în acest domeniu. Am ajuns la inginerie. Acum fac și medicină. Nimic nu este întâmplător, cercetările actuale pe care le realizez au la bază și microîncapsulare de produși bioactivi și chiar medicamente cu eliberare țintită și prelungită, deci și farmacie. Pasiunea pentru cercetare s-a dezvoltat însă din facultate. Eram printre puținii colegi care și-au ales o temă de cercetare pentru lucrarea de licență. Se spune că, în viață, în momente-cheie, întâlnești oameni care, printr-o simplă discuție, îți pot modifica traseul definitiv. Așa a fost și în cazul meu. Îndrumătorul meu de atunci, prof. univ. dr. Daniela Borda, m-a întrebat ce doresc să fac după finalizarea studiilor. Discutând, mi-a spus că, așa cum m-a cunoscut, vede un om care s-ar pierde lucrând într-o fabrică și îmi recomandă cariera academică. Până în acel moment, nu mă gândisem niciodată la acea opțiune, dar pot spune că acele cuvinte, schimbate la momentul oportun, mi-au deschis și arătat o nouă perspectivă. După câțiva ani, ne-am regăsit și s-a bucurat de parcursul meu profesional. Cred că tocmai caracterul inovativ al acestui domeniu m-a făcut să îmi placă atât de mult. Cu siguranță, nu te plictisești niciodată. Consider că, în acest moment, cariera academică mi potrivește foarte bine. O demonstrează rezultatele și studenții care îmi caută mereu sfatul și ajutorul. Mi-ar plăcea să știu că sunt și eu pentru ei ce au fost mentorii mei pentru mine.
- Vă rugăm să ne prezentaţi domeniile dvs. de cercetare și proiectele la care ați lucrat până acum. Pe care dintre acestea le considerați cele mai semnificative?
Fiind o persoană multidisciplinară, nu m-am limitat la un singur domeniu de cercetare. Astfel, până în prezent, acestea sunt diferite, dar interconectate: sănătate, ingineria materialelor și ingineria produselor alimentare. Am publicat peste 25 de articole științifice, cu factor de impact cumulat ce depășește 100. Rezultatele au fost citate de lucrări publicate chiar și în revista „Nature”. Sunt autor și coautor a patru volume de specialitate, publicate la edituri naționale recunoscute CNCIS. Din 2019, când dl. decan, prof. univ. dr. Mihai Covașă, m-a primit în familia USV și mi-a devenit mentor în activitatea de cercetare, am făcut parte din colectivul de redactare și implementare a numeroase proiecte de cercetare. Astfel, am lucrat în proiecte ce au urmărit secvențierea microbiotei intestinale, a genomului SARS-CoV-2 și analiza filogenetică a tulpinilor circulante în România, analiza efectelor long Covid-19, precum și identificarea patogenilor din apele uzate, în vederea predicției, încă din faze incipiente, a unui eventual risc pentru sănătatea publică. Un alt proiect, implementat de la începutul acestui an, urmărește identificarea de modalități terapeutice şi nutriționale emergente în diabezitate. Cred că proiectele cele mai importante sunt cele ale căror director am fost și sunt în prezent, dar, în final, toate au contribuit la dezvoltarea și la parcursul meu profesional.
-Sunteți premiată cu media de aur la mai multe saloane naționale de inventică. În ce constau invențiile realizate și la ce ajută?
Sunt mai multe invenții, toate sunt brevetate la OSIM, iar una este în curs de brevetare europeană. Lucrăm și acum la un brevet european. În general, invențiile fac referire la activitatea de cercetare realizată: membrane biopolimerice cu diverse proprietăți îmbunătățite. Invenția în curs de brevetare europeană se referă la un produs alimentar funcțional, un jeleu cu înveliș biopolimeric și adaosuri de substanțe cu rol bioactiv, cu beneficii pentru sănătatea tuturor categoriilor de consumatori. Iată că aici au fuzionat foarte bine cunoștințele în industrie alimentară, ingineria materialelor și medicină. Bineînțeles că toate sunt rezultatul lucrului în echipă, de aceea bucuria este mai mare atunci când ai cu cine să împarți.
-Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în calitate de cercetător în domeniul și cum le abordați/depășiți?
Provocări sunt multe și, cu siguranță, încă nu le-am întâlnit pe toate. Important e modul în care le răspunzi. Cred că tocmai acest lucru m-a atras la acest domeniu. Niciodată nu intervine obișnuința. Atunci când consideri că ți-a reușit experimentul, observi că se poate și mai bine. E ca în viață, de altfel. În țara noastră, sunt cercetători foarte buni care ar putea să aibă rezultate remarcabile, dar sunt limitați în principal de lipsa fondurilor. În cazul nostru, la universitate, am regăsit susținerea necesară. Dl rector, prof. univ. dr. Mihai Dimian, ne susține foarte mult în acest demers. Nu îmi amintesc să fi venit cu o idee și să nu primesc sprijin și îndrumare mereu. Asta înseamnă că nu am avut încă o idee prea trăsnită. Dumnealui susține foarte mult cercetarea științifică. Toți, în universitate, avem rezultate bune și foarte bune, raportat la resursele naționale și europene pe care le putem accesa. Cred că asta este cea mai mare provocare, limitarea resurselor financiare. E drept, asta poate face din tine un specialist și mai bun, te formează și pregătește pentru orice situație. Așa vin și ideile. Noi concurăm cu cercetătorii mondiali care au resurse mari în spate. De asemenea, contează echipa cu care lucrezi, acei oameni care îți sunt alături și care nu te lasă să obosești sau să renunți.
- Ce calități credeți că sunt esențiale pentru a deveni un cercetător de succes, mai ales într-un domeniu atât de dinamic și aplicat precum ingineria medicală și alimentară?
În primul rând, trebuie să îți placă ceea ce faci. Ca în orice alt domeniu, de altfel. Să fii conștient că știi când ajungi la birou, dar nu știi când pleci. Că, de multe ori, lucrezi și seara, dimineața, în weekend sau de sărbători. Asta înseamnă să fii dedicat. Să fii organizat și să îți duci la îndeplinire toate sarcinile. Să sprijini și să fii sprijinit. Să recunoști când greșești și să accepți ajutorul celorlalți. Să fii conștient că nu poți să le faci foarte bine pe toate, dar le poți îmbina pentru a crea un tablou frumos. Mi-am demonstrat că, pe lângă cercetătorul cu rezultate foarte bune, pot fi și un părinte responsabil, o soție dedicată, un copil care își bucură mama și un coleg bun. Totul se rezumă la ordinea pe care vrei să o ai în viața ta. De aceea, organizarea este foarte importantă. O altă calitate este curiozitatea, să îți dorești să descoperi mai mult, să faci conexiuni, să creezi legături, să te lași cucerit de rezultatele pe care le obții, dar să nu te limitezi la ele. Să ai modele și să fii model pentru alții. De exemplu, aseară, băiețelul cel mare mi-a spus că la una dintre cerințele testului la limba română a fost să descrie o persoană pe care o consideră model. M-a ales și m-a creionat așa cum m-a observat el, trăsăturile fizice fiind ultimele menționate. Cred că, în final, asta înseamnă să reușești.
- Ce le-ați recomanda tinerilor care sunt interesați de inginerie medicală și alimentară? De ce ar putea să aleagă acest domeniu și care sunt oportunitățile pe care le poate oferi Facultatea de Medicină și Științe Biologice din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava?
Cred că, în acest moment, universitatea se află în cea mai bună perioada a sa, iar lucrurile, cu siguranță, vor evolua și mai mult. Este un mediu cu spirit tânăr, dinamic, cu infrastructură modernă și numeroase facilități. Sunt programe de licență, masterat, doctorat, cursuri postuniversitare și chiar învățământ dual pentru toate domeniile. E puțin probabil să ajungi aici și să nu îți dorești să rămâi. Facultatea de Medicină și Științe Biologice este cea mai tânără facultate de medicină din țară, iar procesul de acreditare a programului de Medicină Generală a implicat multe resurse financiare și umane. Asta înseamnă infrastructură de ultimă generație, săli de cursuri moderne, laboratoare de cercetare, de realitate virtuală biomedicală la care au acces studenții, un colectiv de cadre didactice deschise spre performanță. Colaborarea cu Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava și alte unități medicale sau de cercetare, recunoscute pentru dotările pe care le au, este un mare beneficiu pentru studenții noștri, care au acces, prin intermediul cursurilor și lucrărilor practice, la informații medicale actualizate. Proiectele de cercetare câștigate prin competiții naționale și internaționale sunt dovada faptului că putem concura cu centre universitare mari, din țară sau străinătate. Din 2019 - anul în care m-am alăturat colectivului de la Departamentul de Sănătate Umană - nu a fost perioadă în care să nu fiu implicată în proiecte. Implementarea unui proiect nu presupune doar activitate de cercetare, ci implică și dezvoltarea și îmbunătățirea bazei materiale, prin achizițiile derulate. Studenții voluntari pot participa la activitățile proiectelor de cercetare. Toate aceste oportunități se alătură celor existente la nivel de universitate: burse, tabere de vară/iarnă, laptop/tabletă cu internet etc. Asociația Studenților Mediciniști și Biologi din Suceava, înființată încă din 2022, este recunoscută pentru activitățile distractiv-educative propuse și conferințele organizate, fiind un adevărat sprijin pentru bobocii care ni se alătură în fiecare an.
- La ce proiecte lucrați în prezent și ce vă propuneți să cercetați în viitor? Care sunt direcțiile dvs. de dezvoltare profesională pe termen lung?
În acest moment, grupul de cercetare din care fac parte și a cărei persoană de contact sunt urmărește utilizarea biopolimerilor ca vectori de augmentare pentru produse biologic active și biomateriale cu aplicații pentru sănătate. Direcțiile de cercetare urmăresc identificarea metodelor moderne de microîncapsulare a compușilor biologic activi, dezvoltarea de suplimente și produse alimentare cu importanță în nutriție, prevenția și controlul afecțiunilor, dar și sinteza în fază solidă, purificarea și caracterizarea peptidelor cu implicații în sănătate. Proiectul pe care l-am depus în cea mai recentă competiție pentru proiecte destinate tinerilor echipe a fost declarat câștigător, obținând cel mai mare punctaj în domeniul Științe Inginerești (96.4 puncte) la nivel național. Este al doilea proiect pe care îl depun și câștig, totodată. În 2020 am câștigat primul proiect postdoctoral și am început activitatea în dezvoltarea unor materiale utilizate pentru ambalarea suplimentelor alimentare. În 2022, am finalizat implementarea acestuia, obținând calificativul „Excelent” din partea UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării). Pe termen scurt, în activitatea de cercetare, doresc să finalizez cel de al doilea doctorat și să obțin titlul de doctor în domeniul Medicină. Teza de doctorat urmărește dezvoltarea de probiotice de generaţie nouă, microîncapsulate, înglobate în alimente funcționale, cu rol în menținerea sănătăţii microbiotei intestinale şi în prevenirea bolilor. De asemenea, am încheiat negocierile și urmează să inițiez o colaborare cu o companie din China, recunoscută la nivel mondial pentru tulpinile de probiotice pe care le comercializează. Pe termen lung, vreau să continui activitatea de cercetare în studiul microbiotei și a patologiilor asociate disbiozei intestinale și să identific noi modalități de microîncapsulare a compușilor biologic activi. De asemenea, aș dori să extind activitatea de cercetare în studiul biomaterialelor utilizate în medicină și stomatologie, precum și utilizarea biopolimerilor în dezvoltarea de produse cu eliberare prelungită și controlată și inginerie tisulară.
au colaborat Prof. univ. dr. Elena- Brândușa Steiciuc, Director Centrul COACH-USV și Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.