La 33 de ani, Ema vrea să schimbe felul în care privim harta bunăstării. „Excelența în cercetare nu poate exista fără un raport sănătos cu tine însuți”

Ema Corodescu-Roșca (foto), lector universitar la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, face parte dintr-o nouă generație de cercetători preocupați de înțelegerea teritoriului prin lentile critice și interdisciplinare. Cu un parcurs academic solid, format în România și Franța, și o activitate integrată în proiecte europene majore, precum SAGES, ea aduce în prim-plan o cercetare care nu se limitează la indicatori cantitativi, ci investighează în profunzime starea de bine a comunităților, inegalitățile regionale și rolul actorilor locali în transformarea teritoriilor.

La 33 de ani, parcursul său academic este strâns legat de instituția în care activează, unde a absolvit specializarea Planificare Teritorială și ulterior un master în Geomatică. Experiența sa educațională a fost îmbogățită de două burse Erasmus de câte patru luni, derulate la prestigioase universități din Franța: Universitatea din Nisa (2013) și Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne (2015). Studiile doctorale le-a urmat în regim de cotutelă, sub coordonarea profesorilor Abdelillah Hamdouch, de la Universitatea din Tours, și Corneliu Iațu, de la Universitatea „A.I. Cuza”, susținându-și teza de doctorat în anul 2021, la Tours. Ea mărturisește cu recunoștință: „Profesorii Abdelillah Hamdouch și Corneliu Iațu mi-au fost mentori exemplari”. Tot în perioada doctoratului, a fost membră într-un proiect de cercetare de frontieră, desfășurat în cadrul Centrului de Studii Europene, experiență care i-a oferit oportunitatea de a se conecta activ la rețele internaționale de cercetare. Parcursul său reflectă o formare solidă, interculturală și orientată spre cercetarea aplicată în spațiul european.

Pentru Ema Corodescu-Roșca, opțiunea pentru o carieră academică a fost conturată încă din perioada liceului, fiind influențată de pasiunea profundă pentru geografie și de o înclinație autentică spre profesia didactică. Motivația sa s-a cristalizat din dorința de autodepășire și din aspirația de a contribui semnificativ în societate. 

„Cred că a genera cunoaștere și a o transmite de mai departe le implică din plin pe ambele” – atât progresul personal, cât și impactul social. Ea consideră că profesia academică oferă un echilibru valoros între libertatea individuală în construcția parcursului profesional și responsabilitatea implicată în misiunea socială pe care o presupune educația superioară. Integrarea sa în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și în colectivul Centrului de Studii Europene s-a realizat într-un mod firesc, pe parcursul studiilor doctorale, când a început să colaboreze cu echipa centrului. La momentul inițierii proiectelor prin PNRR, Ema era deja activ implicată în activitatea centrului, iar colaborarea oficială a fost o continuare naturală a acestui parcurs profesional și academic.

Pentru Ema Corodescu-Roșca, integrarea în proiectul de cercetare SAGES reprezintă o etapă deosebit de valoroasă în dezvoltarea sa profesională, marcând o aprofundare multidimensională a activității academice. Ea subliniază trei direcții esențiale ale acestei experiențe. În primul rând, colaborarea într-o echipă amplă, alcătuită din aproximativ 20 de cercetători proveniți din domenii variate – geografie, economie, psihologie, drept – implică un proces complex de armonizare a perspectivelor interdisciplinare într-un cadru coerent de cercetare. În al doilea rând, proiectul oferă deschidere internațională, prin implicarea profesorului Sebastian Bourdin, director extern al proiectului, dar și prin conexiunile dezvoltate cu proiectul „City Focus”, derulat în paralel la Centrul de Studii Europene, care reunește o echipă internațională. Nu în ultimul rând, tematica proiectului – starea de bine în profil teritorial – aduce un plus de provocare intelectuală și vine în completarea firească a direcțiilor de cercetare pe care le-a urmat până acum. Contribuția sa se concentrează pe analiza dimensiunii spațiale a stării de bine, prin investigarea unor factori precum proximitatea și accesibilitatea la servicii, densitatea oportunităților și componentele de mediu. Ea consideră că această cercetare oferă șansa de a valorifica expertiza geografică într-un cadru aplicat și de actualitate, contribuind la fundamentarea unor politici publice mai bine ancorate în realitățile teritoriale.

Proiectul I8 SAGES – Spatial Analysis of Growth, Environment and Sustainable Well-Being are ca scop principal dezvoltarea unei perspective alternative și multidimensionale asupra stării de bine, depășind indicatorii economici tradiționali, precum PIB-ul pe locuitor. Prin abordarea sa „beyond GDP”, proiectul urmărește să analizeze starea de bine în strânsă legătură cu factori economici, psihologici, de mediu și comunitari, relevanți la nivel teritorial. Obiectivul central este de a construi o bază științifică robustă care să sprijine formularea unor politici publice sustenabile și adaptate specificului local.

Printre principalele rezultate obținute până în prezent se numără:

- crearea unei baze de date complexe cu indicatori statistici relevanți pentru toate regiunile Europei, care reflectă dimensiuni multiple ale stării de bine;

- aplicarea unui chestionar național în România, destinat explorării diferențelor de percepție asupra importanței acestor factori în funcție de tipologia teritoriului (urban/rural, centru/periferie etc.);

- dezvoltarea conceptului de „Smiley Index”, un indicator compozit care va sintetiza dimensiunile analizate într-un scor accesibil și intuitiv;

- inițierea realizării unui dashboard online interactiv, care va oferi actorilor publici, decidenților și cercetătorilor acces la date vizualizabile și comparabile privind starea de bine la nivel regional în Europa.

Prin aceste rezultate, SAGES își propune să ofere un instrument de diagnostic teritorial integrat, util în fundamentarea unor politici locale și regionale centrate pe bunăstarea reală și sustenabilă a populației.

Planurile de cercetare ale Emei Corodescu-Roșca se înscriu în sfera planificării teritoriale, cu accent pe teme actuale și relevante precum reziliența teritorială, guvernanța urbană și competitivitatea economică, toate analizate dintr-o perspectivă geografică. Unul dintre obiectivele sale constante este explorarea inegalităților de dezvoltare dintre orașe și regiuni, precum și a modului în care actorii teritoriali – administrații publice, instituții, firme, ONG-uri, universități – pot contribui la progresul local, valorificând atât condițiile structurale existente, cât și oportunitățile externe. Ea subliniază că „această direcție este relevantă în mod special în contextul României, unde nu există o sinergie reală între diferite categorii de actori și diferite scări geografice”. În viziunea sa, este esențială analiza strategiilor colaborative multi-actor prin care teritoriile pot face față provocărilor emergente – precum tranziția digitală și verde, depopularea, migrația sau conflictele internaționale. În această logică, viitoarele proiecte de cercetare pe care le vizează vor continua să investigheze mecanismele prin care teritoriile pot deveni mai adaptabile, conectate și echitabile în fața transformărilor globale.

Pentru Ema Corodescu-Roșca, activitatea de cercetare implică o serie de provocări semnificative, dar și oportunități valoroase de dezvoltare profesională și științifică. Una dintre cele mai importante dificultăți este integrarea perspectivelor diverse și colaborarea în echipe interdisciplinare, ceea ce presupune nu doar ajustarea abordărilor metodologice, ci și armonizarea unor limbaje științifice distincte. Cu toate acestea, ea consideră că tocmai aceste provocări sporesc relevanța cercetării: „Integrarea unor perspective diferite și colaborarea în echipe interdisciplinare reprezintă provocări majore, dar și oportunități reale de a crește relevanța cercetării”. Pentru a susține coeziunea echipelor, promovează ședințele de lucru regulate, cu o structură flexibilă, care îmbină aspectele organizatorice fixe cu spații pentru idei spontane – o practică pe care o consideră esențială pentru performanța colectivă.

O altă provocare frecventă în mediul academic este gestionarea echilibrului între multiplele responsabilități: activitate didactică, cercetare și sarcini administrative. Acestea pot genera presiune asupra timpului și asupra disponibilității intelectuale. În fața acestei realități, Ema Corodescu-Roșca caută să creeze sinergii între activitatea de cercetare și cea didactică, astfel încât acestea să se susțină reciproc. De asemenea, își orientează constant eforturile spre prioritizarea acelor activități care au un impact semnificativ, fie în planul cunoașterii fundamentale, fie asupra comunităților, evitând implicarea în sarcini marginale care pot dispersa atenția și resursele.

Ema consideră că un cercetător de succes are nevoie, în primul rând, de o curiozitate autentică, motor esențial al procesului de cunoaștere și al capacității de a formula întrebări relevante, precum și de perseverență în căutarea răspunsurilor. La acestea se adaugă disciplina – adaptată ritmului propriu de lucru –, o calitate indispensabilă într-un mediu în care cercetătorii sunt frecvent implicați simultan în mai multe proiecte și colaborări, adesea sub presiunea unor termene și responsabilități multiple. Ea subliniază, de asemenea, importanța deschiderii către nou, a gândirii critice și creative, cultivate prin lecturi, conferințe, webinarii și dialoguri substanțiale cu alți colegi.

Un alt aspect esențial pe care îl aduce în discuție este stima de sine, adesea trecută cu vederea în evaluarea succesului academic. „Insist asupra ei, pentru că ea nu prea este amintită în relație cu munca cercetătorului. (...) Dacă această critică [de sine] ajunge să se confunde cu critica propriei persoane sau a propriilor abilități, ea întunecă claritatea minții, blochează creativitatea și perseverența”. Ea remarcă faptul că problemele legate de sănătatea emoțională și abandonul studiilor doctorale, discutate intens în Franța, sunt relevante și pentru mediul academic românesc.

Tocmai de aceea, recomandarea sa pentru tinerii care aspiră la o carieră în cercetare – mai ales în domeniul planificării teritoriale – este să nu neglijeze componenta de dezvoltare personală: să-și cultive încrederea în sine, să accepte procesul de învățare cu toate etapele sale și să conștientizeze că maturizarea profesională merge mână în mână cu echilibrul interior. În viziunea ei, excelența academică nu poate fi atinsă în absența unui raport sănătos cu sinele, iar calitățile precum perseverența, gândirea critică și echilibrul emoțional sunt la fel de importante ca rigoarea științifică.

Pentru Ema Corodescu-Roșca, cercetarea este mai mult decât un demers academic: este un angajament față de cunoaștere, responsabilitate socială și echilibru interior. Într-un domeniu marcat de presiuni, interdependențe și provocări globale, ea susține că maturizarea profesională merge mână în mână cu dezvoltarea personală și că excelența în cercetare se construiește cu perseverență, curiozitate și încredere în sine – valori pe care le recomandă oricărui tânăr aflat la început de drum.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp