Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Royal Simo

Incomodă adversară chinezoaica Shuai Peng... Amintind de Monica Seles prin loviturile tari cu două mâini și pe stânga și pe dreapta, Peng a profitat de orice minge mai scurtă sau moale a Simonei, pentru a izbi decisiv. Așa cum o arată și scorul, 6-4, 7-6 (6), meciul a fost strâns până în ultima clipă, cu multe break-uri și răsturnări de situație, s-ar fi putut oricând întoarce.

Ce mi-a plăcut la Simona a fost alura – cum să-i spun altfel la Wimbledon?... – royală. Adunată și sigură pe sine, fără a fi arogantă, ea a tratat toate situațiile dificile – și au fost destule – cu o „răceală” impresionantă.

În setul 2, în tie-break, chinezoaica a avut 6-5, minge de set. A servit Simona, și după două schimburi a venit la fileu!... Tactic corect, pe iarbă, dar surprinzător pentru Simona. A urmat un passing destul de bun al lui Peng pe reverul lui Halep. Tăindu-mi respirația, Simo a făcut un volé-stop impecabil! Uf... Dacă Peng lua setul, intra în decisiv cu moralul celei care vine din urmă...

La 6-6, Simona a produs, foarte calmă, nici mai mult, nici mai puțin decât un as!

Iar la mingea de meci, pe serviciul 2 al lui Shuai, ca să ne arate că n-a uitat returul de 4-0 pe care nu l-a lovit decisiv în finala de la Roland Garros, s-a deplasat pentru forehand și a plesnit un lung de linie pe care Peng n-a mai putut decât să-l agațe și să-l trimită în out...

Cred că Simona a digerat zgura înfrângerii de la Openul Franței și aleargă acum, pe iarba englezească, pentru fiecare minge și fiecare punct, fără să se gândească la finala Wimbledonului și la locul 1 în lume.

Căci, până acolo, va da piept în optimi cu „fiara” Victoria Azarenka, flămândă de victorii...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult