foto: Andreea Alexandru / AP / Profimedia
Sec
1. Urban-rural
43% dintre românii din urbanul mare știu o limbă străină, față de 26% în rural.
8,3% dintre românii din urbanul mare au cel mult 8 clase, față de 35,3% în rural.
7,6% dintre tinerii români (15-34 ani) din urbanul mare sunt NEET (not in education, employment or training), față de 28,9% dintre tinerii din rural.
În urbanul mare împărțirea pe sexe a NEET arată așa: 4% dintre băieți – 11% dintre fete. În rural arată așa: 19,7% dintre băieți – 39,6% dintre fete. (40% - 40%! – dintre fetele între 15 și 34 de ani din rural nu lucrează, nu merg la școală și nici nu sunt prinse în vreun program de training.)
14,3% dintre românii din urbanul mare sunt în risc de sărăcie și excluziune socială, față de 41,7% în rural.
45,4% dintre românii din urbanul mare au un venit cu cel puțin 30% mai mare decât venitul median – față de 14,9% în rural.
18,9% dintre românii din urban suferă de deprivare materială și socială, față de 34,1% în rural.
(Sursa: Eurostat)
2. Disparitatea de gen la nivelul educației superioare
Dintre studenții din România, 55,3% sunt fete și 44,7% băieți. (Sursa: Eurostat)
La grupa de vârstă 19-24 ani, 62,8% dintre fete sunt studente, față de 48,2% dintre băieți. (Sursa: Our World in Data)
Disparitatea de gen la nivelul educației superioare explică noul misoginism al tinerilor băieți și fractura ideologică a generației Z (cu fete preponderent progresiste și băieți preponderent conservatori).
3. Clasa de mijloc
Un venit cu 40% peste cel mediu net anual te plasează în clasa economică de mijloc. În România, un venit cu 40% peste venitul mediu net anual înseamnă 8.350 de euro.
Venitul mediu net anual al persoanelor (18-64 ani) cu studii medii este de 8485 de euro. Asta înseamnă că o bună parte din persoanele blue-collar fac parte din clasa de mijloc.
(Sursa: Eurostat)
4. Concluzii
Acum adunați ruralul frustrat că e lăsat în sărăcie și subdezvoltare cu clasa de mijloc urbană blue-collar frustrată că e privită de sus de cei cu educație superioară și cu tinerii masculi frustrați că fetele sunt la facultate (deci că s-au emancipat, deci că nu se mai uită la ei) și vedeți ce iese.
Așa arată realitatea. Că ea poate fi manipulată de un actor statal ostil (cum s-a întâmplat la noi) sau nu, e irelevant. Așa arată acum societatea românească, indiferent că o manipulează/ dezinformează cineva în beneficiu politic personal sau nu.
PS1 Tura asta am scăpat, dar nu e sigur că mai scăpăm și tura viitoare – cum nu e deloc sigur că vom reuși să supraviețuim măcar până tura viitoare. Actualul entuziasm din jurul lui Nicușor Dan se poate foarte ușor transforma în dezamăgire (vezi cazul CDR-Emil Constantinescu din 1996). Pe actualul conflict social/cultural, nici măcar nu e sigur că Nicușor își va duce până la capăt mandatul, oricâtă legitimitate ar avea el acum cu cele peste 6 milioane de voturi.
PS2 Când ne gândim la ideea de proiect de țară, avem cel mai adesea în cap ceva de genul consensului de la Snagov din 1995, adică ceva legat de orientarea geostrategică a României. Și de-asta nu mai avem inspirație: ce să mai faci la nivel fundamental după integrarea în NATO și în UE? Ideea că Schengen și OECD ar fi proiecte de țară e hazlie. Schengen și OECD sunt doar etape de continuare a proiectului geostrategic initial.
Un proiect de țară cu adevărat nou – ba chiar unul urgent de formulat și de o importanță strategică fundamentală, la fel ca precedentul – ar trebui să fie elaborarea unui contract social: ceva ce România nu a avut în ultimii 35 de ani și fără de care acum riscăm să ne ducem dracului ca țară.
Dacă vom înțelege asta, bine. Dacă nu, închidem prăvălia, asta a fost tot, atât s-a putut.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
"și cu tinerii masculi frustrați că fetele sunt la facultate" pai stai putin. daca folosesti termenul de "mascul" de ce nu folosesti nicaieri in text "femela"? si daca vrei sa spui "fete"imediat dupa, de ce nu folosesti termenul de "baieti"?
e o forma fina de discriminare care arata nivelul de obiectivism si directia spre care se vrea fictuica asta. e o rusine ca republica permite unora sa publice aici.
in al doilea rand, de ce autorul nu vorbeste despre cum fetele sunt foarte incurajate sa studieze pe cand la baieti nu exista asta? sau vorbim doar cand la fete e o presiune sociala negativa (de exemplu sa gateasca sau sa fie slabe), dar ignoram foarte activ cand exista o presiune pozitiva si o incurajare constanta a fetelor sa studieze? ah, da, e gresit sa spunem tot si sa nu mergem dupa val.
si da, exista o frustrare la nivelul barbatilor fata de femei pentru ca barbatii sunt judecati mult mai dur.
daca un barbat nu are un loc de munca ideea generala e "lasa ca isi gaseste ceva unde sa isi rupa spatele" "la munca cu el" " la camp"
dar cand e vorba de o femeie exista un nivel de protejare excesiv.
daca procentele erau inversate si erau mai mult baieti la universitati atunci autorul vorbea despre cum e nevoie de programe nationale pentru a incuraja fetele sa studieze, de burse si locuri speciale doar pentru fete.
dar daca baietii sunt cei in dezavantaj ideea e sa se analizeze cat de frustrati sunt si cat de periculosi pot deveni.
e o rusine ca barbatii sunt tot timpul analizati negativ sau potential negativ.
RUSINE REPUBLICA!
Dar dincolo de abordarea asta progresistă, articolul are totuși meritul de a trage un semnal de alarmă față de noile rupturi, noile contradicții sociale ale lumii românești actuale și necesitatea stringentă a gestionării lor într-un fel sau altul.