Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Rusia presează pentru relaxarea sancțiunilor în schimbul acordului privind cerealele

Cereale în portul Constanța

Foto - Inquam Photos/ George Calin

În urma retragerii Rusiei din Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră, SUA s-au asociat cu România și Republica Moldova pentru a spori exporturile de cereale ale Ucrainei prin Dunăre. Anterior, în iulie 2022, un acord privind cerealele a fost orchestrat de Turcia și de ONU, asigurând exportul sigur de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Cu toate acestea, ieșirea recentă a Rusiei, declanșată de acuzațiile de interferență occidentală în propriile sale exporturi de cereale și îngrășăminte, a pus în pericol acordul.

Încetarea acestui acord crucial, menit să atenueze o penurie alimentară la nivel mondial, a făcut ca aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene să fie în incertitudine. Această întrerupere a dus la creșterea prețurilor la cereale, exacerbată de agresiunile militare ale Rusiei care au vizat porturile ucrainene.

Fiind unul dintre arhitecții acordului privind cerealele, președintele Turciei, Recep Erdogan, s-a întâlnit cu președintele Putin în stațiunea rusă Soci, la Marea Neagră, pentru a încerca să „resusciteze” înțelegerea. Erdogan și-a exprimat speranța că un progres ar putea fi realizat în curând. El a declarat că Turcia și ONU, care au intermediat acordul inițial, au pregătit un nou pachet de propuneri pentru a debloca problema.

Pe de altă parte, președintele Putin a spus că reluarea acordului va avea loc doar dacă națiunile occidentale vor relaxa sancțiunile impuse exporturilor rusești.

Cu toate că țările occidentale nu au impus sancțiuni specifice asupra produselor agricole rusești, Moscova afirmă că restricțiile mai largi care sunt în vigoare au descurajat firmele de transport maritim, băncile internaționale și asiguratorii să se implice în afaceri cu producătorii săi.

Rusia a cerut ca banca sa agricolă de stat, Rosselkhozbank, să fie reconectată la sistemul de plăți rapide Swift (de la care toate băncile rusești au fost excluse în iunie 2022). ONU a sugerat Rusiei să înființeze o filială a băncii, care să poată utiliza Swift, dar Rusia a respins planul.

O alternativă a fost procesarea plăților pentru exportul de alimente și îngrășăminte prin intermediul băncii americane JPMorgan Chase, sau prin intermediul Băncii Africane de Export-Import. Acestă variantă a eșuat de asemenea.

Convingerea Rusiei de a reintra în acordul privind cerealele este o prioritate majoră pentru liderul turc. Ankara este unul dintre principalii beneficiari ai acordului, semnat de Rusia, Ucraina, Turcia și Națiunile Unite în iulie 2022, deoarece a poziționat Turcia pentru a deveni un centru regional de tranzit al cerealelor. Pentru Erdogan, cerealele au un interes financiar imediat.

Pe de altă parte, Putin ar putea avea un interes pe termen mediu. Pentru liderul rus, piața de energie este un subiect mai atractiv pentru a începe negocierile cu Turcia. Putin a subliniat în urma întâlnirii cu Erdogan că un hub de gaz în Turcia va face ca situația energetică din regiune să fie mai stabilă și mai echilibrată.

Ucraina și România au semnat un acord de colaborare pentru a stimula exportul de cereale al Kievului prin România, după ce Moscova a rupt o înțelegere cheie de transport maritim din timpul războiului, care permitea o trecere sigură prin Marea Neagră.

Consiliul pentru dezvoltarea agriculturii și horticulturii din Marea Britanie (AHDB) spune că 65% din exporturile de cereale ale Ucrainei sunt livrate din porturile Ismail și Reni, pe Dunăre. Cerealele sunt apoi transportate pe râuri și canale în Marea Neagră, prin porturile maritime Sulina și Constanța.

În ianuarie 2023, doar 20% din grânele Ucrainei erau exportate în acest mod.

Ucraina a expediat 8,1 milioane de tone de cereale prin Constanța în primele șapte luni ale anului și 8,6 milioane de tone în total în 2022. Această creștere este așteptată să se accentueze. România și-a propus să dubleze capacitatea lunară de tranzit a cerealelor ucrainene către Constanța la 4 milioane de tone în următoarele luni.

UE afirmă că, de la începutul războiului, 44 de milioane de tone de cereale ucrainene au fost exportate pe cale rutieră și feroviară prin țări vecine precum România și Republica Moldova. În prezent, 30% din cerealele ucrainene sunt transportate pe aceste rute. Cu toate acestea, transportul cerealelor în acest mod este mai scump și mai lung decât pe cale maritimă.

Din iulie, când Moscova a renunțat la un acord care ridica de facto blocada rusească asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, a lovit în mod repetat porturile fluviale ucrainene care se află peste Dunăre, la granița cu România. Astfel, Rusia a atacat în mod repetat Izmail și Reni cu drone pentru a încerca să întrerupă operațiunile.

Recent, premierul croat Andrej Plenkovic a declarat că țara sa a oferit acces la Marea Mediterană prin porturile sale și că ministerul său de transporturi colaborează cu Comisia Europeană și cu Ucraina.

România este una dintre cele cinci țări din estul UE, alături de Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia, care au înregistrat un val de importuri de cereale ucrainene de la invazia rusă, care a distorsionat piețele locale și a provocat proteste din partea fermierilor. „Nemulțumirea din sector s-a accentuat și pe fondul inițiativei Comisiei Europene de a facilita libera circulație a cinci tipuri de cereale cu proveniență din Ucraina pe teritoriul statelor membre. Măsurile ar urma să expire pe 15 septembrie, iar cele cinci state au cerut Comisiei Europene prelungirea inițiativelor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Alexandra Căpitănescu Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra a fost înainte de toate mare fană Eurovision, urmărind concursul încă de când era copil. La unele ediții, poate a și adormit înainte de miezul nopții. Sâmbătă, cam pe la aceeași oră, va rupe scena cu „Choke me” și vreo 170 de milioane de oameni o vor privi. Piesa e despre luptele noastre interioare. Și, iată, despre cum le dăm afară în văzul tuturor.

Citește mai mult

bulgaria - profimedia

Românii sunt pasionali și impulsivi când vine vorba de politică. Ne-am obișnuit să fie o caracteristică pe care o justificăm cu originea noastră latină, însă e un aspect negativ. Am observat evoluția vecinilor noștri de la sud, de-a lungul anilor și cu predilecție în ultima perioadă. Cu toate că au avut o instabilitate politică — între 2021 și 2026 au avut loc 8 alegeri pentru diferite structuri de putere și s-au schimbat 10 guverne, iar în aprilie 2026 au ales un pro-rus să facă guvernul — Bulgaria a aderat la moneda euro și a rămas o țară stabilă economic foto: Profimedia

Citește mai mult

Biserica cu Moartea / sursa foto: Google Maps

Ceea ce face Biserica cu Moartea unică – și ceea ce, consider, a popularizat acest nume pentru ea, chiar și printre localnici, unii dintre ei chiar necunoscând faptul că numele oficial al bisericii este “Sf. Nicolae” – este multitudinea de evenimente stranii și tragice ce s-au desfășurat în jurul ei. foto Google Maps

Citește mai mult