Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Rusia presează pentru relaxarea sancțiunilor în schimbul acordului privind cerealele

Cereale în portul Constanța

Foto - Inquam Photos/ George Calin

În urma retragerii Rusiei din Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră, SUA s-au asociat cu România și Republica Moldova pentru a spori exporturile de cereale ale Ucrainei prin Dunăre. Anterior, în iulie 2022, un acord privind cerealele a fost orchestrat de Turcia și de ONU, asigurând exportul sigur de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Cu toate acestea, ieșirea recentă a Rusiei, declanșată de acuzațiile de interferență occidentală în propriile sale exporturi de cereale și îngrășăminte, a pus în pericol acordul.

Încetarea acestui acord crucial, menit să atenueze o penurie alimentară la nivel mondial, a făcut ca aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene să fie în incertitudine. Această întrerupere a dus la creșterea prețurilor la cereale, exacerbată de agresiunile militare ale Rusiei care au vizat porturile ucrainene.

Fiind unul dintre arhitecții acordului privind cerealele, președintele Turciei, Recep Erdogan, s-a întâlnit cu președintele Putin în stațiunea rusă Soci, la Marea Neagră, pentru a încerca să „resusciteze” înțelegerea. Erdogan și-a exprimat speranța că un progres ar putea fi realizat în curând. El a declarat că Turcia și ONU, care au intermediat acordul inițial, au pregătit un nou pachet de propuneri pentru a debloca problema.

Pe de altă parte, președintele Putin a spus că reluarea acordului va avea loc doar dacă națiunile occidentale vor relaxa sancțiunile impuse exporturilor rusești.

Cu toate că țările occidentale nu au impus sancțiuni specifice asupra produselor agricole rusești, Moscova afirmă că restricțiile mai largi care sunt în vigoare au descurajat firmele de transport maritim, băncile internaționale și asiguratorii să se implice în afaceri cu producătorii săi.

Rusia a cerut ca banca sa agricolă de stat, Rosselkhozbank, să fie reconectată la sistemul de plăți rapide Swift (de la care toate băncile rusești au fost excluse în iunie 2022). ONU a sugerat Rusiei să înființeze o filială a băncii, care să poată utiliza Swift, dar Rusia a respins planul.

O alternativă a fost procesarea plăților pentru exportul de alimente și îngrășăminte prin intermediul băncii americane JPMorgan Chase, sau prin intermediul Băncii Africane de Export-Import. Acestă variantă a eșuat de asemenea.

Convingerea Rusiei de a reintra în acordul privind cerealele este o prioritate majoră pentru liderul turc. Ankara este unul dintre principalii beneficiari ai acordului, semnat de Rusia, Ucraina, Turcia și Națiunile Unite în iulie 2022, deoarece a poziționat Turcia pentru a deveni un centru regional de tranzit al cerealelor. Pentru Erdogan, cerealele au un interes financiar imediat.

Pe de altă parte, Putin ar putea avea un interes pe termen mediu. Pentru liderul rus, piața de energie este un subiect mai atractiv pentru a începe negocierile cu Turcia. Putin a subliniat în urma întâlnirii cu Erdogan că un hub de gaz în Turcia va face ca situația energetică din regiune să fie mai stabilă și mai echilibrată.

Ucraina și România au semnat un acord de colaborare pentru a stimula exportul de cereale al Kievului prin România, după ce Moscova a rupt o înțelegere cheie de transport maritim din timpul războiului, care permitea o trecere sigură prin Marea Neagră.

Consiliul pentru dezvoltarea agriculturii și horticulturii din Marea Britanie (AHDB) spune că 65% din exporturile de cereale ale Ucrainei sunt livrate din porturile Ismail și Reni, pe Dunăre. Cerealele sunt apoi transportate pe râuri și canale în Marea Neagră, prin porturile maritime Sulina și Constanța.

În ianuarie 2023, doar 20% din grânele Ucrainei erau exportate în acest mod.

Ucraina a expediat 8,1 milioane de tone de cereale prin Constanța în primele șapte luni ale anului și 8,6 milioane de tone în total în 2022. Această creștere este așteptată să se accentueze. România și-a propus să dubleze capacitatea lunară de tranzit a cerealelor ucrainene către Constanța la 4 milioane de tone în următoarele luni.

UE afirmă că, de la începutul războiului, 44 de milioane de tone de cereale ucrainene au fost exportate pe cale rutieră și feroviară prin țări vecine precum România și Republica Moldova. În prezent, 30% din cerealele ucrainene sunt transportate pe aceste rute. Cu toate acestea, transportul cerealelor în acest mod este mai scump și mai lung decât pe cale maritimă.

Din iulie, când Moscova a renunțat la un acord care ridica de facto blocada rusească asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, a lovit în mod repetat porturile fluviale ucrainene care se află peste Dunăre, la granița cu România. Astfel, Rusia a atacat în mod repetat Izmail și Reni cu drone pentru a încerca să întrerupă operațiunile.

Recent, premierul croat Andrej Plenkovic a declarat că țara sa a oferit acces la Marea Mediterană prin porturile sale și că ministerul său de transporturi colaborează cu Comisia Europeană și cu Ucraina.

România este una dintre cele cinci țări din estul UE, alături de Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia, care au înregistrat un val de importuri de cereale ucrainene de la invazia rusă, care a distorsionat piețele locale și a provocat proteste din partea fermierilor. „Nemulțumirea din sector s-a accentuat și pe fondul inițiativei Comisiei Europene de a facilita libera circulație a cinci tipuri de cereale cu proveniență din Ucraina pe teritoriul statelor membre. Măsurile ar urma să expire pe 15 septembrie, iar cele cinci state au cerut Comisiei Europene prelungirea inițiativelor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult