Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Rusia presează pentru relaxarea sancțiunilor în schimbul acordului privind cerealele

Cereale în portul Constanța

Foto - Inquam Photos/ George Calin

În urma retragerii Rusiei din Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră, SUA s-au asociat cu România și Republica Moldova pentru a spori exporturile de cereale ale Ucrainei prin Dunăre. Anterior, în iulie 2022, un acord privind cerealele a fost orchestrat de Turcia și de ONU, asigurând exportul sigur de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Cu toate acestea, ieșirea recentă a Rusiei, declanșată de acuzațiile de interferență occidentală în propriile sale exporturi de cereale și îngrășăminte, a pus în pericol acordul.

Încetarea acestui acord crucial, menit să atenueze o penurie alimentară la nivel mondial, a făcut ca aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene să fie în incertitudine. Această întrerupere a dus la creșterea prețurilor la cereale, exacerbată de agresiunile militare ale Rusiei care au vizat porturile ucrainene.

Fiind unul dintre arhitecții acordului privind cerealele, președintele Turciei, Recep Erdogan, s-a întâlnit cu președintele Putin în stațiunea rusă Soci, la Marea Neagră, pentru a încerca să „resusciteze” înțelegerea. Erdogan și-a exprimat speranța că un progres ar putea fi realizat în curând. El a declarat că Turcia și ONU, care au intermediat acordul inițial, au pregătit un nou pachet de propuneri pentru a debloca problema.

Pe de altă parte, președintele Putin a spus că reluarea acordului va avea loc doar dacă națiunile occidentale vor relaxa sancțiunile impuse exporturilor rusești.

Cu toate că țările occidentale nu au impus sancțiuni specifice asupra produselor agricole rusești, Moscova afirmă că restricțiile mai largi care sunt în vigoare au descurajat firmele de transport maritim, băncile internaționale și asiguratorii să se implice în afaceri cu producătorii săi.

Rusia a cerut ca banca sa agricolă de stat, Rosselkhozbank, să fie reconectată la sistemul de plăți rapide Swift (de la care toate băncile rusești au fost excluse în iunie 2022). ONU a sugerat Rusiei să înființeze o filială a băncii, care să poată utiliza Swift, dar Rusia a respins planul.

O alternativă a fost procesarea plăților pentru exportul de alimente și îngrășăminte prin intermediul băncii americane JPMorgan Chase, sau prin intermediul Băncii Africane de Export-Import. Acestă variantă a eșuat de asemenea.

Convingerea Rusiei de a reintra în acordul privind cerealele este o prioritate majoră pentru liderul turc. Ankara este unul dintre principalii beneficiari ai acordului, semnat de Rusia, Ucraina, Turcia și Națiunile Unite în iulie 2022, deoarece a poziționat Turcia pentru a deveni un centru regional de tranzit al cerealelor. Pentru Erdogan, cerealele au un interes financiar imediat.

Pe de altă parte, Putin ar putea avea un interes pe termen mediu. Pentru liderul rus, piața de energie este un subiect mai atractiv pentru a începe negocierile cu Turcia. Putin a subliniat în urma întâlnirii cu Erdogan că un hub de gaz în Turcia va face ca situația energetică din regiune să fie mai stabilă și mai echilibrată.

Ucraina și România au semnat un acord de colaborare pentru a stimula exportul de cereale al Kievului prin România, după ce Moscova a rupt o înțelegere cheie de transport maritim din timpul războiului, care permitea o trecere sigură prin Marea Neagră.

Consiliul pentru dezvoltarea agriculturii și horticulturii din Marea Britanie (AHDB) spune că 65% din exporturile de cereale ale Ucrainei sunt livrate din porturile Ismail și Reni, pe Dunăre. Cerealele sunt apoi transportate pe râuri și canale în Marea Neagră, prin porturile maritime Sulina și Constanța.

În ianuarie 2023, doar 20% din grânele Ucrainei erau exportate în acest mod.

Ucraina a expediat 8,1 milioane de tone de cereale prin Constanța în primele șapte luni ale anului și 8,6 milioane de tone în total în 2022. Această creștere este așteptată să se accentueze. România și-a propus să dubleze capacitatea lunară de tranzit a cerealelor ucrainene către Constanța la 4 milioane de tone în următoarele luni.

UE afirmă că, de la începutul războiului, 44 de milioane de tone de cereale ucrainene au fost exportate pe cale rutieră și feroviară prin țări vecine precum România și Republica Moldova. În prezent, 30% din cerealele ucrainene sunt transportate pe aceste rute. Cu toate acestea, transportul cerealelor în acest mod este mai scump și mai lung decât pe cale maritimă.

Din iulie, când Moscova a renunțat la un acord care ridica de facto blocada rusească asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, a lovit în mod repetat porturile fluviale ucrainene care se află peste Dunăre, la granița cu România. Astfel, Rusia a atacat în mod repetat Izmail și Reni cu drone pentru a încerca să întrerupă operațiunile.

Recent, premierul croat Andrej Plenkovic a declarat că țara sa a oferit acces la Marea Mediterană prin porturile sale și că ministerul său de transporturi colaborează cu Comisia Europeană și cu Ucraina.

România este una dintre cele cinci țări din estul UE, alături de Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia, care au înregistrat un val de importuri de cereale ucrainene de la invazia rusă, care a distorsionat piețele locale și a provocat proteste din partea fermierilor. „Nemulțumirea din sector s-a accentuat și pe fondul inițiativei Comisiei Europene de a facilita libera circulație a cinci tipuri de cereale cu proveniență din Ucraina pe teritoriul statelor membre. Măsurile ar urma să expire pe 15 septembrie, iar cele cinci state au cerut Comisiei Europene prelungirea inițiativelor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult