Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia
La București plouă și cred că este momentul potrivit să vorbim despre ce înseamnă nostalgia în politică.
-Ei bine, v-ați simțit vreodată nostalgic/ă când vă gândiți la trecut? Dacă răspunsul este „Da”, atunci să știți că nu sunteți singuri. Potrivit unui sondaj realizat de fundația germană de drept privat Bertelsmann Stiftung, aproximativ două treimi din publicul european se simte nostalgic.
- Nostalgia este definită ca fiind o emoție predominant pozitivă asociată cu rememorarea unor evenimente importante, trăite de obicei alături de persoane apropiate nouă. Iar aceste sentimente pot să nu se limiteze la experiențe personale. Spre exemplu, în politică, nostalgia se poate referi la dorul unui trecut mai prosper sau la tradiții culturale pierdute.
- Platforma The Conversation oferă ca exemplu concret în acest sens partidul italian de extremă dreapta Fratelli d'Italia, care conduce în prezent guvernul de coaliție de la Roma. Manifestul partidului din 2022 conținea numeroase referințe nostalgice, iar una dintre afirmațiile importante a fost că „resursele naturale și patrimoniul artistic al națiunii sunt o moștenire care trebuie protejată și pusă în valoare”. O alta a fost că „persoanele în vârstă reprezintă istoria noastră: un patrimoniu de experiențe, abilități, talente care au contribuit la nașterea și creșterea națiunii noastre”.
- Astfel de declarații, remarcă Sven-Oliver Proksch, profesor de științe politice la Universitatea din Köln, se bazează pe mândria comună față de trecutul națiunii pentru a crea o poveste convingătoare pentru electorat.
- Concert, există din ce în ce mai multe dovezi că sentimentele nostalgice ne pot influența opiniile politice. Altfel spus, cetățenii nostalgici sunt mai puțin mulțumiți de guvern și sunt mai predispuși să voteze pentru partidele radicale de dreapta.
- Iar această concluzie reiese și dintr-un studiu publicat pe 13 noiembrie de Universitatea Cambridge, care s-a bazat pe examinarea măsurii în care partidele politice capitalizează retorica nostalgică în campaniile lor. S-au analizat 1.650 de manifeste electorale publicate de partide din 24 de democrații europene între 1946 și 2018.
- Prin definiție, manifestele electorale conțin, în cea mai mare parte, promisiuni pentru viitor. Acestea reprezintă o listă de promisiuni pe care un partid promite să le pună în aplicare în cazul în care va face parte dintr-un viitor guvern. Și vedem asta și în România la principalele partide politice, mai ales la AUR. Dar experții au descoperit, de asemenea, că, în medie, aproximativ 10% din manifestul unui partid din Europa este dedicat discutării trecutului.
- În studiul celor de la Cambridge s-a constatat că partidele din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud sunt mai nostalgice decât cele din Europa de Nord și de Vest. În medie, manifestele politice ale partidelor din Europa Centrală și de Est au inclus 44 de propoziții nostalgice la 1.000 de propoziții, în timp ce în Europa de Vest și de Nord, manifestele politice, în medie, au conținut mai puțin de jumătate din această cifră.
-Totodată, trebuie reținut că, deși naționaliștii sunt cei mai predispuși la nostalgie, retorica nostalgică este evidentă în tot spectrul politic european, după cum sugerează și cercetătorii de la Manifesto Project.
- În plus, se pare că conservatorismul cultural, mai degrabă decât conservatorismul economic, este cel care face ca un partid să fie mai predispus să folosească nostalgia. Retorica nostalgică abordează mult mai frecvent subiecte culturale decât subiecte economice.
- Partidele par să folosească în mod strategic referințe nostalgice și aleg să se concentreze fie pe trecut, fie pe prezent sau pe viitor atunci când vorbesc despre un anumit subiect, în funcție de contextul politic mai larg.
- Alte cercetări arată că partidele tind să încadreze politica educațională, economică și de mediu cu un accent pe viitor, în timp ce politica de securitate, de imigrație și de apărare sunt mai des menționate cu accent pe trecut.
- Poate unii se vor întreba dacă e bine sau nu să faci apel la nostalgie. Ei bine, nu este nimic în neregulă cu nostalgia, dar utilizarea nostalgiei în campaniile politice este, prin definiție, strategică. Iar prevalența acesteia în manifestele electorale sugerează că partidele o consideră în mod clar un instrument util.
- Dar concentrarea asupra trecutului nu ar trebui să înlocuiască o evaluare critică a planurilor de viitor ale unui partid, se mai arată în analiza platformei The Conversation. Un sentiment nostalgic, cum ar fi „orașele noastre istorice și peisajele rurale virgine sunt invidiate de toată lumea”, nu reprezintă un angajament electoral. Prin urmare, utilizarea sa ar putea fi văzută ca un instrument politic atunci când un partid nu are soluții sau propuneri concrete pentru viitorul națiunii pe care încearcă să o guverneze.
- Având în vedere înclinația oamenilor către nostalgie, aceasta ar putea fi folosită și ca un dispozitiv narativ care ar putea oferi acoperire pentru partidele ce doresc să introducă politici potențial controversate.
Cercetările privind politici precum controlul armelor de foc, imigrația și justiția socială arată că alegătorii pot fi influențați în direcții pe care în mod normal nu le-ar lua dacă li se prezintă în același timp mesaje nostalgice. Având în vedere că o parte semnificativă a electoratului european are sentimente nostalgice, este puțin probabil ca astfel de mesaje să dispară din discursul politic prea curând.
- Așa că trebuie să ne pregătim pentru 2024, când partidele ne vor livra manifeste electorale care fac apel la nostalgie. De reținut că acele manifeste sunt doar praf în ochi pentru norod și nu reprezintă o oferă politică care să aibă în vedere soluții pentru problemele din societate.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
„Partidele par să folosească în mod strategic referințe nostalgice”.
„Poate unii se vor întreba dacă e bine sau nu să faci apel la nostalgie”.
„Așa că trebuie să ne pregătim pentru 2024, când partidele ne vor livra manifeste electorale care fac apel la nostalgie”.
Si intreb: de ce nostalgia ar fi mai grava si mai periculoasa in comparatie cu minciuna?
Folosirea minciunii, a manipularii, a inducerii in eroare a electoratului duce la rezultate mult mai grave decat nostalgia unor cetateni care-si amintesc de un trecut in care erau tineri, si cand esti tanar totul e mai bun si mai bine. Tineretea pierduta sau pe cale de a fi pierduta e un regret si o nostalgie pe care toata lumea incepand de pe la 55 de ani o are. E ceva normal.
Ca se exploateaza prin minciuna o nostalgie vizavi de unele aspecte care caracterizau viata anilor trecuti, asta e o realitate.
Sunt doua aspecte: una e sa fii nostalgic dupa anii tineretii tale (deci ceva strict personal) si alta e sa fii nostalgic din punct de vedere politic si sa incerci un vot pentru un partid care nu te caracterizeaza si nici nu va reusi in veci sa intoarca o societate cu 50 de ani in urma pentru a retrai visul francez pe Coasta de Azur (cand Louis de Funes filma celebra serie cu jandarmi).
Si aici e o nuanta importanta: cetatenii din vest pot avea nostalgia anilor 60-70-80 cand lucrurile erau mult mai asezate, mai simple, mai clare. Exista relaxare in viata de zi cu zi, exista mai multa bunastare, un echilibru intre munca -timp liber -bani -liniste -multumirea de sine. Si atunci e normal sa-si aminteasca cu placere de acel trecut.
Cetatenii din est nu ar trebui deloc sa fie dornici de o reintoarcere, dar istoria trece, oamenii raman, mintea noastra e programata sa uite. Uita suferinta si mizeria, oricat de grave au fost. Pentru cei din est nu e normala aceasta nostalgie a trecutului, doar la nivel personal pentru ca tineretea e tinerete si ea nu poate fi egalata sau intrecuta de nimic.
Studiul este OK si rezultatele sunt conforme cu anumite tendinte, dar e important de vazut si extrema stanga ce face si cum abordeaza si exploateaza prin minciuni diverse probleme ale prezentului.
Pentru mine, minciuna si manipularea cu buna-stiinta a oamenilor, stirile false reprezinta pericolul major. In felul asta AUR sau Sosoaca (nu stiu daca are un partid) pot castiga voturi.
In fiecare campanie electorala (si acum vorbesc doar despre Romania) exista o gramada de minciuni. Dupa alegeri, se vede cu ochiul liber ca nimic nu se infaptuieste din programul electoral al celor care au castigat alegerile.
Daca vreti sa ne delectam cu minciunile partidelor romanesti, iata cateva:
„SF-urile din programele electorale ale PNL, PSD şi USR-PLUS, la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020
Odată la patru ani, politicienii îşi dau liber la promisiuni. România se umple de autostrăzi, salariile, pensiile şi alocaţiile cresc spectaculos, iar taxele şi impozitele se evaporă. Păcat că sunt doar pe hârtie. Ţi-am ales cele mai SF promisiuni din programele electorale.
PNL îţi promite 970 de km de autostrăzi în patru ani. România a reuşit să construiască până acum doar 900 de km de autostrăzi, cu tot cu cele din perioada lui Ceauşescu.
Tot liberalii zic că vor crea 560.000 de locuri noi de muncă. Nu ştiu cum vor reuşi în 4 ani, dacă România a creat tot atâtea locuri cu greu în zece ani.
O altă promisiune SF liberală e legată de colectarea gunoiului. Vor ca în 4 ani să proceseze 75% la sută din gunoi. Aceasta în timp ce acum reuşim să reciclăm doar 11% într-un an!
CE PROMITE PNL 970 km autostrăzi şi drumuri expres 560.000 de locuri noi de muncă Procesarea a 75% la sută din gunoi. (Sursa: programul de guvernare al PNL)
PSD-ul e gata să-ţi dea primă dacă faci copii ....1.000 € la primul copil, 2.000 € pentru al doilea, 4.000 € începând cu al treilea. Şi dacă tot naşti copii, social democraţii sunt gata să îţi dea bonificaţie la pensie pentru jobul de mamă: 1% la 1 copil; 4% la doi copii; 10% pentru cel puţin 3 copii.
Mai spune PSD că vor creşte cu 500.000 numărul celor care vor ajunge, în patru ani, să primească salarii brute de 1.000 de euro. Aceasta în timp ce până acum cu greu am ajuns să avem 1,1 milioane de români cu aceste venituri lunare.
Şi mai vor social-democraţii 1 milion de contracte noi de muncă, dar ţi-am spus deja că în zece ani s-a reuşit să fie create 560.000 de locuri de muncă noi.
CE PROMITE PSD Primă pentru copii: de la 1000 la 4000 € pentru fiecare copil Bonificaţie de la 1 la 10% pentru mame Locuinţe moderne şi ieftine pentru persoanele peste 65 de ani 1 milion de contracte noi de muncă (Sursa: programul de guvernare al PSD)
Uniunea Salvaţi România îţi vinde un schelet de acum 11 ani
Nici la USR Plus nu lipsesc promisiunile SF.
Referendumul cu reducerea numărului de parlamentari până la 300. Tot aici îţi mai promit şi alegerile primarilor în două tururi, o temă despre care au uitat înainte de alegerile locale.
O altă promisiune este ”cetăţenia digitală”, renunţarea la celebrul dosar cu şină.
USR PLUS mai promite 15.7 miliarde de euro pentru autostrăzi, în timp ce acum abia de investim 0,5 miliarde de euro anual.
CE PROMITE USR-PLUS 300 de parlamentari, primarii aleşi în două tururi Cetăţenia digitală 15.7 miliarde de euro pentru autostrăzi Compensarea medicamentelor esenţiale din lista OMS (Sursa: programul de guvernare al Alianţei USR-PLUS)” - https://www.mediafax.ro/politic/sf-urile-din-programele-electorale-ale-pnl-psd-si-usr-plus-la-alegerile-parlamentare-din-6-decembrie-2020-19756623
Eu zic sa se inlocuiasca doar data din foile respective, in rest totul ramane de actualitate.
Programele de guvernare? Vorbe goale, minciuni.
Paroles! Paroles! Paroles! Ca sa folosesc titlul unui slagar celebru al anilor 70 interpretat de Dalida si Alain Delon. Asta, pentru ca am vorbit despre nostalgie.
Deci să înțelegem că este ceva în neregulă cu protejarea și punerea în valoare a resurselor naturale și patrimoniului artistic și cultural? :D
Goana după "adeziunea la noile valori europene" duce uneori la declarații cel puțin amuzante...