Sărbătoarea italiană și imaginea unei mari prietenii

Un tânăr de 26 de ani, cu voce ezitantă, îmi răspunde la telefon. „Să știți că mă bucur că pot să vorbesc și eu, regret mult ce s-a întâmplat, ar fi trebuit, poate...

Grupul Bosch, care e prezent în România atât pe componente auto cât și pe electrocasnice, anunța în luna martie că mută în Polonia o investiție pe care urma să o facă în România. Profimedia

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Așa cum mă așteptam, Frăția Șobolanilor a început să forfotească, sperând s-o muște de unde s-o putea pe Oana Gheorghiu. Dar n-aș fi crezut că vor recurge din start la rezervele strategice de ticăloșie tâmpă.