Foto: Profimedia
Au trecut patru decenii de când Călin Georgescu a terminat facultatea. Dar colegii nu l-au uitat. Se pare că încă de atunci era un personaj care ridica multe semne de întrebare și, mai ales, avea un fel de a fi care câteodată atrăgea Miliția în viețile celor care, din prea multă lejeritate, împărtășeau cu grupa informații pe care le auzeau la Europa Liberă.
A trecut aproape o lună de când am discutat prima dată cu o colegă de-a lui de facultate. Femeia părea de-a dreptul revoltată că un om de care colegii lui se fereau încă din anii de formare a ajuns să fie acum favorit în preferințele românilor. Mi-a spus că motivul pentru care a decis să vorbească ține de conștiința personală, pentru că acum e bunică, are nepoți și crede că venirea la putere a unui personaj precum fostul ei coleg ar însemna compromiterea viitorului acestora. Și, cumva, pentru ei a simțit nevoia să spună ea cine e Călin Georgescu. De altfel, și-a rugat și foștii colegi să facă același lucru, după ce, pe un grup intern al acestora i-a întrebat tăios: ”Voi nu aveți tăria și nu aveți puterea să spuneți cine e omul ăsta?”
Tot ea mi-a spus atunci ceva ce mi-a rămas întipărit în minte foarte clar: ” Eu pe vremea lui Ceaușescu n-am mâncat icre negre. Sigur nici nu le văzusem. Dar el a mâncat. Și nu se poate ca acestui om în continuare să îi fie bine! A beneficiat mereu.”
Pentru că la fel am procedat și altădată în cazul altor politicieni care au aspirat la putere, ideea de a afla ”cine e omul ăsta” m-a prins destul de repede. Și mi-am dat seama că e oricând util un portret al celui care dorește puterea, pentru că felul în care ajung oamenii să aspire la putere e foarte important pentru anticiparea modului în care vor folosi puterea, dacă o vor obține.
Dar nu era suficientă o singură persoană care să vorbească. Așa că, din aproape în aproape, am ajuns la mai mulți foști colegi de-ai lui Georgescu. Mulți dintre ei sunt persoane importante, nume cunoscute și apreciate în mediul lor de lucru sau în comunitățile lor. Așa că n-am avut niciun dubiu asupra seriozității celor care am discutat. Totuși, nu mă așteptam ca unor oameni atât de stabili în viețile lor să le fie atât de frică. Și acum.
Căci niciunul dintre ei nu și-a dorit ca identitatea să îi fie dezvăluită public. Și amintirile lor, din multe puncte de vedere, au coincis, deși vorbim despre oameni care nu s-au mai văzut de decenii întregi și locuiesc în zone diferite din România.
Georgescu e, fără îndoială, un personaj interesant. Un personaj care inspiră teamă celor care îl cunosc. Și fostei soții, și foștilor colegi de școală, și oamenilor care îl cunosc tangențial, dar i-au simțit ambiția nemăsurată.
Și astăzi, când Călin Georgescu vrea un nou loc de muncă, pe cel de șef de stat, acești oameni au decis să vorbească. Pentru că altfel ar avea, spun unii dintre ei, o problemă de conștiință. I-am ascultat și le-am dat posibilitatea să ne spună amintirile lor despre Călin Georgescu. Exact așa cum sunt ele.
Toți, cu o singură excepție, au spus despre el că era un personaj retras și cam dubios, de care se fereau.
Pentru că la fel am procedat și altădată în cazul altor politicieni care au aspirat la putere, ideea de a afla ”cine e omul ăsta” m-a prins destul de repede. Și mi-am dat seama că e oricând util un portret al celui care dorește puterea, pentru că felul în care ajung oamenii să aspire la putere e foarte important pentru anticiparea modului în care vor folosi puterea, dacă o vor obține.
Dar nu era suficientă o singură persoană care să vorbească. Așa că, din aproape în aproape, am ajuns la mai mulți foști colegi de-ai lui Georgescu. Mulți dintre ei sunt persoane importante, nume cunoscute și apreciate în mediul lor de lucru sau în comunitățile lor. Așa că n-am avut niciun dubiu asupra seriozității celor care am discutat. Totuși, nu mă așteptam ca unor oameni atât de stabili în viețile lor să le fie atât de frică. Și acum.
Căci niciunul dintre ei nu și-a dorit ca identitatea să îi fie dezvăluită public. Și amintirile lor, din multe puncte de vedere, au coincis, deși vorbim despre oameni care nu s-au mai văzut de decenii întregi și locuiesc în zone diferite din România.
Georgescu e, fără îndoială, un personaj interesant. Un personaj care inspiră teamă celor care îl cunosc. Și fostei soții, și foștilor colegi de școală, și oamenilor care îl cunosc tangențial, dar i-au simțit ambiția nemăsurată.
Și astăzi, când Călin Georgescu vrea un nou loc de muncă, pe cel de șef de stat, acești oameni au decis să vorbească. Pentru că altfel ar avea, spun unii dintre ei, o problemă de conștiință. I-am ascultat și le-am dat posibilitatea să ne spună amintirile lor despre Călin Georgescu. Exact așa cum sunt ele.
Toți, cu o singură excepție, au spus despre el că era un personaj retras și cam dubios, de care se fereau.
Foștii colegi își mai amintesc niște episoade... În mare parte, sunt momente în care unii dintre ei, entuziasmați de ce auziseră la Europa Liberă, mai împărtășeau cu ceilalți opinii. Numai că aproape întotdeauna se afla. Unii erau chemați la miliție pentru asta. Dintr-un punct încolo, mulți au decis să țină acest entuziasm al lor departe de studentul Georgescu. Și s-a adus în discuție chiar și numărul de identificare a unei unități militare. Uneia speciale, care se ocupa, potrivit CNSAS, cu monitorizarea postului de radio Europa Liberă.
Europa Liberă era în anii 70 și 80, unul dintre dosarele cele mai grele ale Securității. Nu am găsit date concrete care să îl pună pe Georgescu în relație directă cu putem presupune că probabil Georgescu nu avea legături formale cu această unitate. Asta nu exclude alte tipuri de colaborări în acele vremuri. Și să nu uităm că Georgescu nu a fost membru PCR. Asta nu se putea decât dacă compensa în alte moduri.
Dincolo de speculații, cert este că, din amintirile foștilor colegi, pe care le puteți citi în integralitate AICI, putem reface un puzzle, care să ne spună în clar cine este, ca și structură umană, Călin Georgescu.
Și apoi ne-am putea întreba de ce se tem atât de tare de el niște oameni stabili în viețile lor care l-au cunoscut în vremurile în care era un biet student. De unde vine frica asta, de fapt? Și ce-ar trebui să înțelegem noi din ea acum? În ziua în care serviciile secrete rusești tocmai au decis să-i susțină public cauza?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.