Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Senatoarea PSD Gabriela Crețu: „Pot să nu sar în sus de bucurie că e Simona Halep numărul 1 într-un sport în care se învârt mulți bani?!”

Senator Gabi Crețu

(Foto: Facebook/Gabi Crețu)

Un mesaj postat pe o rețea de socializare de către o senatoare PSD a stârnit indignare. Senatoarea Gabriela Crețu a afirmat că „nu sare în sus de bucurie” pentru reușita Simonei Halep de a deveni numărul unu în ierarhia WTA, și că preferă să se gândească mai degrabă la accidentarea gimnastei Larisa Iordache.  

„Pot să nu sar în sus de bucurie că e Simona Halep numărul 1 într-un sport în care se învârt mulți bani?! Prefer să mă gândesc la ce-o fi în sufletul Larisei Iordache, cotată cu cele mai mari șanse la titlul mondial, și care stă într-un pat de spital din Montreal, nu pe podium...

Cât talent, câtă muncă și cât ghinion, draga de ea... Și cât de nerecunoscători suntem noi cu cel care nu câștigă... Probabil că acum ar fi fost cazul să arătăm că ne pasă...”, a scris Gabriela Crețu pe Facebook. 

Imediat au apărut și reacțiile. Unii i-au dat dreptate, în timp ce alții au certat-o pe senatoare, reproșându-i că statul român nu face nimic pentru a-și ajuta sportivii să facă performanță.

„Ce aberaţie să faci aşa o analogie. Ce legătură au una cu alta, accidentul Larisei cu triumful Simonei? Cât despre „bani mulţi"...doare tare când nu-i puteţi mânui voi cum vrea inimioara voastră, este?”, a comentat cineva. „Așa e...când Simona nu a câștigat, nu ai scris nimic de încurajare sau compătimire”, a adăugat un utilizator de Facebook. „Greșit sau eronat, cum poftiți. Performanța rămâne performanță indiferent de recompensa pecuniară”, i-au transmis câțiva utilizatori ai rețelei sociale. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu pot sa cred ca toate comentariile aduc numai jigniri! Asta ne arata cine suntem! Un om responsabil si care se respecta cand vede ceva ce nu-i convine aduce argumente, pareri proprii sau se abtine dar nu jigneste! Va simtiti puternici in alianta voastra mentala cu Simona H? Si cu ce va incalzeste asta? Exact acest aspect il sesiza si dna Senator si tocmai pentru ca este femeie si ea nu a jignit pe nimeni ci doar a tras un semnal, nu aveti dreptul la jignire!
    • Like 1
  • GabiC check icon
    Poti sa sari in "jos" in prima prapastie intalnita! Impreuna cu toti pesedeii tai!
    • Like 1
  • A reusit sa se faca si ea cunoscuta. Altfel ramanea o anonima, inclusiv pentru cei ce-au votat-o. Poate a vrut sa deplanga ingratitudinea publica la adresa unor sportivi care fac performanta aparent pro-bono (nu e tocmai asa, dar asa stie doamna). Nu inteleg insa de unde pana unde era favorita la titlu Larisa Iordache? Sa fim seriosi, era o candidata la medalii, dar nu mai mult. Ceea ce nu face accidentarea ei mai putin dramatica, desigur. Dar nu inteleg de ce facem astfel de comparatii? Daca doamna vrea comparatii ce zice de asta: eu de exemplu pot sa nu sar in sus de bucurie ca traiesc intr-o tara in care o senatoare usor "inocenta" in pareri si cu o contributie discutabila la bunul mers al societatii castiga cat vreo 3 medici care salveaza vieti? Sigur ca pot, nu-mi vine sa ma bucur deloc.
    • Like 1
  • De neantizat si atat!
    • Like 0
  • atat o duce capul.. si ne conduce tara cu capul ala plin de burete.
    • Like 2
  • atat o duce capul.. si ne conduce tara cu capul ala plin de burete.
    • Like 3
  • Poate sari in jos de bucurie ? Restul nu mai conteaza .
    • Like 2
  • Astfel de oameni mediocri ajunsi sus trag in jos societatea
    • Like 2


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult