Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Simona a spart o piatră tare

Bun meci tactic a făcut Simona Halep în fața unei adversare periculoase, finalista de Roland Garros Lucie Šafářová. Dacă te iei cu cehoaica la schimburi tari în unghiuri, dacă-i deschizi terenul, riști să rămâi blocată în bocanci în fața winnerelor pe care le expediază fulgerător, lovind devreme mingea, din față și din urcare. Ceea ce s-a și întâmplat când Simona a uitat ce are de făcut. 

Adică să trimită repetat mingea în zona centrală a terenului, cât mai adânc, obligând-o pe Šafářová fie să încerce s-o țină în teren, gen de joc în care Simona îi e superioară, fie să forțeze lovitura decisivă din poziții înghesuite, cu șanse mici de reușită. Nu i-a permis astfel instalarea la cârma partidei, a făcut-o să oscileze între momente de remarcabilă eficiență agresivă și greșeli mai mult sau mai puțin forțate. 

Acesta a fost aspectul cel mai îmbucurător al jocului Simonei pentru ce urmează până la așteptatul sfert de finală US Open cu Serena Williams: echilibrul. Bine balansată psihic, compactă fizic, a reușit să-și dezechilibreze oponenta. Dacă rămâne așa, are clar prima șansă în turul 3, în fața unguroaicei Timea Babos.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Tiraspol

„Ne vedem la tanc”. E reperul pe care Vitali, ghidul nistrean, ni l-a dat cu o seară înainte de a porni spre Tiraspol. Nu la vreun turn cu ceas, nu la statuia vreunui ilustru scriitor sau lângă vreun palat în stil baroc. Bănuiam că excursia în Transnistria va fi diferită față de orice altă destinație vizitată până acum, știam că e unul din acele locuri din Europa răsăriteană cu conflicte înghețate, nu îngropate, însă voiam să aflu cum se traduce acest lucru în viața cotidiană a locuitorilor săi.

Citește mai mult

Scrisoare profesor engleza

Fiecare copil din clasă a primit o scrisoare de la profesorul lor de engleză, care pleacă. Se intitulează „You are all idiots." HR-ul, așa cum proful mărturisește, i-a spus că titlul e „not appropriate” și „potentially actionable". L-a păstrat oricum, pentru că, scrie el, copiii știu deja că le-o spune cu afecțiune — așa cum (tot cu afecțiune) își descrie și pisicile drept „not the sharpest tools in the shed" (nu cele mai inteligente), pentru că intră zilnic, cu capul înainte, în aceeași ușă de sticlă.

Citește mai mult