Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Stafia lui Georgescu ne pândeşte după colţ. Poate că arată diferit, are mai mult ştaif, e mai frecventabilă, dar mă tem că nu e mai puţin toxică

Calin Georgescu

În 11 martie după-amiază, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la președinția ţării. Potrivit legii este o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Era o situaţie firească, previzibilă, după ce acest candidat demonstrase prin ideile şi faptele sale că este incompatibil cu jurământul preşedintelui României. A doua zi după ce Biroul Electoral Central (BEC) invalidase candidatura lui Georgescu, declanşând proteste violentele ale susţinătorilor furioşi, Curtea Constituţională a respins contestaţiile care cereau anularea deciziei BEC. De data aceasta acţiunea Curţii Constituţionale a fost mai limpede decât în decembrie, când a anulat turul întâi al alegerilor după ce mai întâi le validase.

Aştept ca la un moment dat, cât de curând posibil, să se aducă la cunoştinţa publicului larg motivele anulării turului întâi al alegerilor din noiembrie şi ale bâlbâielii care a precedat-o. Aş dori ca lumea să poată afla şi cauzele scăpării din vedere a acestui candidat extremist, apărut parcă din neant şi propulsat într-un timp record, deşi ulterior s-a aflat că nici parcursul său profesional şi nici cel politic, dinainte şi de după 1989, nu erau necunoscute serviciilor care, totuşi, s-au dovedit insuficient de vigilente.

Un lucru este cert: ideile lui Călin Georgescu, adesea siderante şi contradictorii, dar asezonate cu ingrediente pentru toate gusturile şi răspândite prin utilizarea abilă a reţelelor de socializare, au cucerit o mare parte a cetăţenilor nemulţumiţi din România. Potrivit statisticilor, fostul candidat C.G. nu a avut priză doar în rândul celor cu mai puţină şcoală, venituri mai mici şi mai multă obidă, ci în toate categoriile sociale, inclusiv a celor cu studii superioare şi venituri mari. 

Asta s-a putut întâmpla – cred eu – pentru că nu se adresa raţiunii, ci sentimentelor celor nemulţumiţi şi dezamăgiţi care îşi puneau încrederea într-un „salvator” capabil să cureţe ţara de corupţie şi în acelaşi timp să înlăture „străinii”, să elibereze România din „sclavia europeană şi occidentală”, redându-i „măreţia” – adică să vină în întâmpinarea aşteptărilor cât mai multora. Acest discurs electoral s-a dovedit câştigător şi în ţări mai puternice, cu o democraţie mai veche şi mai consolidată decât cea de la noi.

Prin decizia CCR s-a înlăturat pericolul imediat reprezentat de acest candidat, pe care eu îl consider un produs autohton şi nu unul plantat de o putere din afară. Pe de altă parte, nu mă îndoiesc că această putere externă l-a sprijinit masiv pe candidatul C.G. care a apărut şi a crescut viguros pe solul realităţii sociale şi politice din ţară şi tocmai din această cauză piatra care mi-a căzut de pe inimă nu s-a rostogolit prea departe, ci mă împovărează în continuare.

Călin Georgescu nu a fost învins la urne, descalificarea sa fiind pe deplin legală, însă asta nu înseamnă că ameninţarea derapajului naţionalist-extremist ar fi dispărut. Mai sunt voci, destul de puternice şi carismatice, capabile să capteze votanţii săi (vreo două milioane de suflete) care ar putea face diferenţa la alegeri, mai ales dacă cei care optează pentru democraţia autentică se vor relaxa şi prezenţa la urne va fi slabă.

Mă tem că ar putea prevala argumentul tendinţei politice mondiale, ducând şi România pe calea iliberalismului şi suveranismului, ca să mă exprim în termeni eleganţi şi să nu spun direct naţionalism-extremist sau fascism – nu de alta, dar mi-e teamă să nu invoc demonii!

Cred că în răstimpul relativ scurt care ne-a rămas până la alegerile prezidenţiale, candidaţii care vor într-adevăr să păstreze România pe calea europeană trebuie să se adreseze, în sfârşit, alegătorilor lor (şi nu celor din tabăra georgesciană, în speranţa că i-ar putea atrage), să le prezinte viziunea politică, programul şi calităţile de lider capabil să inducă schimbările pozitive dorite de electorat, pentru a-i face să înţeleagă că pericolul nu a trecut şi e nevoie să iasă masiv la vot.

Stafia lui Georgescu ne pândeşte după colţ. Poate că arată diferit, are mai mult ştaif, e mai frecventabilă, mai seducătoare, inspirată din MAGA, dar mă tem că nu e mai puţin toxică.

Acest text a fost publicat și pe Baabel.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, prin simion, gavrila, ponta, sosoaca și mai sunt.
    • Like 3


Îți recomandăm

Otto Uwe Keul

În ultimii 15 ani, numărul de furnizori de fructe și legume locali ai Lidl România a crescut de la 70 la peste 500. 2025 a însemnat și depășirea unei borne- în sezon, pe rafturile magazinele lanțului de retail s-au găsit numai roșii românești 100%, urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde 100%, pepeni 100%, zmeură și afine 100%, adică produse local. Încurajați de rezultate și de afacerile în creștere, agricultorii au început să exporte prin Lidl România- anul acesta, au ieșit peste granițe peste 1.600 de tone de legume și fructe spre Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.

Citește mai mult

protest - justitie - cluj

Protestele astea împotriva corupției din justiție sunt emoționale și nu rezolvă nimic. E o problemă structurală și de mentalitate. E și o problemă de manipulare politică a protestelor și a agendei pe fondul unei disfuncționalități reale. Mai pe scurt, unii au interes să capitalizeze politic și să abată atenția de la alte probleme. Să vorbim sincer, fără perdea, mai spune cineva ceva de TVA-ul mărit, de prețurile mari? Totul a fost acoperit. foto: Inquam Photos / Andrei Apolzan

Citește mai mult