Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tăcerea e de AUR: de ce nu i-a văzut mai nimeni venind

Reacții după alegeri

Faptul că o formațiune despre care până mai ieri nu auziseră prea mulți a intrat în Parlamentul României este noutatea acestor alegeri. Pe unii îi miră, pe unii nu, tocmai pentru că în momente de criză, apar curente care coagulează frici, teorii ale conspirației, idei naționaliste și extremiste ( foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu).

Surprizele vor veni din analiza detaliată a votanților acestei formațiuni. Vom constata cu toții că AUR a găsit adepți atât în alegătorii în vârstă, cât și în cei tineri, care abia învață despre puterea votului.

Un prim semnal este la numărarea voturilor din diaspora. Există comunități (de exemplu din Republica Moldova), unde oamenii au votat unioniștii de la AUR, în speranța că-i va uni cu România.

România s-a trezit cu un Parlament colorat în nuanțe bizare. PSD care câștigă destul de relaxat, în ciuda asigurărilor date de unii lideri liberali care s-au înfoiat ca niște curcani, PNL a luat mult sub cât anticipase și cât calcula din sondaje, USR-PLUS e blocat la niște procente care indică o scădere masivă, chiar dacă nu a fost la putere.

Obiceiurile votanților au suferit mutații importante. 

Analiștii observau că spre orele după-amiezii a crescut constant gradual numărul celor care s-au urnit la vot. E de analizat câți dintre aceștia s-au regăsit în discursul AUR. In aproape toată Moldova, AUR este a treia formațiune politică. În Botoșani, Suceava, cu aproape 15%. 

Se ridică o întrebare pentru partidele sistem - cât de mare să fie prăpastia dintre ele și alegători, dacă o formațiune apărută de niciunde reușește să capitalizeze atât de mult? De asemenea, este de urmărit cât din aceste rezultate se datorează bisericilor și preoților, despre care în multe medii se vorbește că ar fi în spatele succesului AUR.

Există și o veste pe jumătate bună după aceste alegeri. 

Liderul Pro România (de care s-a lipit și veșnicul Tăriceanu) nu a luat nici măcar jumătate din procentele cu care era creditat în sondaje. După o campanie obraznică, plină de tupeu și atitudine sfidătoare, Victor Ponta și-a anunțat retragerea temporară din viața politică, urmare a eșecului. 

La a doua evaluare însă, în comparație cu tezele vehiculate de AUR, Pro România era o formațiune frecventabilă, în ciuda deselor derapaje ale șefilor ei.

La USR-PLUS rezultatul este unul catastrofal, dacă e să comparăm procentele avansate de conducătorii Dan Barna și Dacian Cioloș- undeva între 20 și 23%. Aici, înainte sau după negocierile pentru formarea unui nou guvern, șefii ar trebui să-și dea demisiile și să dea o șansă alianței de a se reinventa. 

Altfel, USR-PLUS riscă să dispară în irelevanță, lupte intestine minore care toacă încrederea membrilor și a puținilor votanți rămași lângă ei. Aici- de remarcat- câștigarea localelor la primăriile Timișoara, Brașov și sectoare a fost confirmată. În aceste locuri, USR-PLUS a luat primul loc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult