Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Tăcerea e de AUR: de ce nu i-a văzut mai nimeni venind

Reacții după alegeri

Faptul că o formațiune despre care până mai ieri nu auziseră prea mulți a intrat în Parlamentul României este noutatea acestor alegeri. Pe unii îi miră, pe unii nu, tocmai pentru că în momente de criză, apar curente care coagulează frici, teorii ale conspirației, idei naționaliste și extremiste ( foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu).

Surprizele vor veni din analiza detaliată a votanților acestei formațiuni. Vom constata cu toții că AUR a găsit adepți atât în alegătorii în vârstă, cât și în cei tineri, care abia învață despre puterea votului.

Un prim semnal este la numărarea voturilor din diaspora. Există comunități (de exemplu din Republica Moldova), unde oamenii au votat unioniștii de la AUR, în speranța că-i va uni cu România.

România s-a trezit cu un Parlament colorat în nuanțe bizare. PSD care câștigă destul de relaxat, în ciuda asigurărilor date de unii lideri liberali care s-au înfoiat ca niște curcani, PNL a luat mult sub cât anticipase și cât calcula din sondaje, USR-PLUS e blocat la niște procente care indică o scădere masivă, chiar dacă nu a fost la putere.

Obiceiurile votanților au suferit mutații importante. 

Analiștii observau că spre orele după-amiezii a crescut constant gradual numărul celor care s-au urnit la vot. E de analizat câți dintre aceștia s-au regăsit în discursul AUR. In aproape toată Moldova, AUR este a treia formațiune politică. În Botoșani, Suceava, cu aproape 15%. 

Se ridică o întrebare pentru partidele sistem - cât de mare să fie prăpastia dintre ele și alegători, dacă o formațiune apărută de niciunde reușește să capitalizeze atât de mult? De asemenea, este de urmărit cât din aceste rezultate se datorează bisericilor și preoților, despre care în multe medii se vorbește că ar fi în spatele succesului AUR.

Există și o veste pe jumătate bună după aceste alegeri. 

Liderul Pro România (de care s-a lipit și veșnicul Tăriceanu) nu a luat nici măcar jumătate din procentele cu care era creditat în sondaje. După o campanie obraznică, plină de tupeu și atitudine sfidătoare, Victor Ponta și-a anunțat retragerea temporară din viața politică, urmare a eșecului. 

La a doua evaluare însă, în comparație cu tezele vehiculate de AUR, Pro România era o formațiune frecventabilă, în ciuda deselor derapaje ale șefilor ei.

La USR-PLUS rezultatul este unul catastrofal, dacă e să comparăm procentele avansate de conducătorii Dan Barna și Dacian Cioloș- undeva între 20 și 23%. Aici, înainte sau după negocierile pentru formarea unui nou guvern, șefii ar trebui să-și dea demisiile și să dea o șansă alianței de a se reinventa. 

Altfel, USR-PLUS riscă să dispară în irelevanță, lupte intestine minore care toacă încrederea membrilor și a puținilor votanți rămași lângă ei. Aici- de remarcat- câștigarea localelor la primăriile Timișoara, Brașov și sectoare a fost confirmată. În aceste locuri, USR-PLUS a luat primul loc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Calcule / sursa foto: Profimedia

Un om cu un salariu considerat de unii „normal”, nici mic, nici mare, în jur de 4.500 de lei brut, ajunge să trăiască din puțin peste 2.600 de lei net. Diferența nu dispare într-o gaură neagră abstractă, ci este luată metodic prin contribuții și impozite. Aproape jumătate din munca sa pleacă înainte să ajungă în buzunar. Oficial, pentru pensie și sănătate. Neoficial, pentru a acoperi un stat supradimensionat, ineficient și incapabil să livreze servicii publice pe măsura sacrificiului cerut.

Citește mai mult

Internet / sursa foto: Profimedia

Sigur că e nevoie de reguli. E nevoie de reglementări, de educație digitală pentru părinți, profesori, politicieni și creatori de conținut și, mai ales, de instituții care aplică legea în mod real. Pentru că, la coada-cozii, adolescenții sunt cea mai mică problemă. Ei sunt doar cei care cresc într-o lume construită de noi, adulții. Și care, de cele mai multe ori, repetă ceea ce i-am învățat (teoria învățării sociale).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Adolescenti / sursa foto: Profimedia

Dacă te-ai întrebat măcar o dată: „Oare ce i s-ar potrivi cu adevărat copilului meu?” - nu ești singur(ă). Unii copii sunt atrași de știință, alții de creativitate, unii vor rezultate și structură, iar alții sunt motivați de oameni, impact și sens. De multe ori, direcția potrivită nu e despre „ce e la modă”, ci despre cum gândește copilul tău și ce îl motivează cu adevărat. De aceea am creat un quiz simplu și util

Citește mai mult