Asistența medicală, o meserie „ferită” de AI și o nouă șansă pentru angajații 40+ care caută reconversia profesională

Foto: Loredana Dinu, elevă la școala postliceală de asistente medicale

Ana Maria Lăzărescu are 41 de ani, doi copii școlari și a activat în domeniul contabilității timp de 10 ani, după absolvirea liceului. După nașterea copiilor, a continuat o perioadă de timp să lucreze remote, dar devenea din ce în ce mai complicat. Se gândea din ce în ce mai mult să schimbe domeniul, dar când te apropii de 40 de ani, e tot mai greu să îți găsești loc pe piața muncii. S-a tot gândit la ce i-ar plăcea să muncească, ceva care să îi dea mai mult sens și care să se plieze pe firea și preocupările ei. „Creșterea copiilor și grija pentru familie, dar și exemplul mamei, care a fost asistentă medicală la Spitalul de Arși, m-au făcut să mă gândesc serios la acest domeniu. Îmi place să am grijă de oameni, îmi pasă de cei care sunt în suferință și mi se pare că mi se potrivește. Așa că m-am înscris la Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” și sunt în clasa 1 C. Am căpătat și mai mult curaj să știu că meseria mea e tot mai căutată și că inteligența artificială nu ne va lua locul prea curând.”

Loredana Dinu are 54 de ani și a lucrat ca îngrijitoare pentru persoane vârstnice, în țări precum Italia și Germania. A revenit în țară să aibă grijă de părinți, după ce mama ei a făcut un atac cerebral. În toată perioada în care a lucrat în străinătate, Loredana și-a dorit să învețe, să țină pasul cu școala. A studiat Facultatea de Drept, cursuri la distanță, și a reușit să-și ia licența. A lucrat patru ani la un centru de reconversie profesională și și-a dat seama cam ce funcționează și ce nu pe piața muncii. A ales să se îndrepte spre asistența medicală și s-a înscris la aceeași școală ca Ana Maria. În paralel, lucrează ca secretară la un cabinet medical de recuperare fizică și abia așteaptă să termine școala postliceală sanitară, pentru a pune în practică tot ce a învățat. „Sunt entuziasmată și convinsă că acesta e drumul meu profesional. Toți anii în care am avut grijă de vârstnici, de părinții mei, mi-au arătat că mă pricep foarte bine, iar acum nu fac decât să dau sens experienței de până acum, căpătând deprinderi noi.”

Invizibile pe piața muncii, indispensabile în sănătate: femeile 45+ și noua miză a reconversiei profesionale

Pe Loredana și Ana Maria le-am întâlnit în săptămâna care celebrează Ziua Internațională a Asistentului Medical. Sunt multe femei 40+ care sunt nevoite să se reorienteze profesional - fie după ce li s-au restructurat posturile sau au început să fie marginalizate la revenirea din concediul pentru îngrijirea copilului. Invizibilitatea profesională a femeilor 40+ este un subiect despre care se vorbește mult prea rar. După 50 de ani, devine aproape imposibil să te mai angajezi undeva.

Pe piața muncii din România, femeile de peste 45 de ani se confruntă cu un fenomen numit „vârsta de evicțiune” (ieșirea forțată din câmpul muncii). Discriminarea se manifestă prin salarii mai mici, marginalizare subtilă, subreprezentare în funcții de conducere (în ciuda unor excepții notabile), șomaj de lungă durată, toate acestea amplificate de multele și complexele responsabilități casnice. Nici bărbații 45+ nu sunt scutiți de astfel de astfel de discriminări – datele arată că angajatorii refuză circa 46% dintre candidații între 45-54 de ani, pe motiv de vârstă. Cele mai defavorizate sunt femeile, 63% din acestea fiind respinse, în timp ce 37% din bărbați nu sunt acceptați.

Foto: Ana Maria Lăzărescu, elevă la școala postliceală de asistente medicale

La toate acestea, presiunea adoptării inteligenței artificiale în mai toate domeniile de activitate vine să adâncească și mai mult age-ismul (discriminarea pe bază de vârstă), cu toate stereotipurile, prejudecățile și discriminarea îndreptate împotriva unui profesionist 45+.

Faptul că asistăm la numeroase restructurări de personal, concedieri și tăieri de costuri ne face să ne întrebăm, pe bună dreptate, ce profesii vor rezista mai mult în fața valului tehnologic disruptiv, care zgâlțâie din temelii piața muncii peste tot în lume.

Într-o perioadă în care inteligența artificială schimbă rapid piața muncii, profesia de asistent medical își confirmă relevanța și stabilitatea

Potrivit raportului OECD „Health at a Glance 2025”, România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de asistenți medicali în ultimul deceniu, însă nivelul actual – 8,2 asistenți medicali la 1.000 de locuitori – rămâne sub media OECD de 9,2. În paralel, Uniunea Europeană estimează un deficit de aproximativ 1,2 milioane de profesioniști în sănătate, inclusiv asistenți medicali și moașe, ceea ce transformă investiția în educația medicală într-o prioritate strategică europeană.

Raportul OMS „State of the World’s Nursing 2025” arată că:

• asistenții medicali reprezintă cea mai mare categorie profesională din sănătate;

• deficitul de personal medical rămâne una dintre cele mai mari probleme globale;

• cererea pentru profesia de asistent medical va continua să crească în următorii ani;

• îmbătrânirea forței de muncă medicale este una dintre marile probleme europene, multe state având un procent ridicat de asistenți medicali aproape de pensionare.

„Educația pentru sănătate reprezintă fundamentul unei societăți echilibrate și responsabile. În contextul actual, rolul asistenților medicali devine esențial pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Prin astfel de inițiative, ne propunem să formăm nu doar profesioniști competenți, ci și oameni dedicați, capabili să aducă o contribuție reală în viața pacienților”, explică prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, Director General și Președinte al Consiliului de Administrație al Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.

Profesia de asistent medical rămâne printre cele cu riscul de automatizare cel mai mic din lume

Toate datele arată că acest proces este abia la început. În următorii ani, piața muncii va fi influențată profund de schimbările demografice care deja se resimt la nivel global. Generația X, formată din persoanele născute în intervalul 1965 - 1980, înaintează treptat în vârstă, iar acest proces va genera o creștere accelerată a nevoii de servicii medicale, îngrijire și asistență personală. În paralel, natalitatea scăzută și migrația forței de muncă accentuează deficitul de specialiști din domeniile esențiale, în special din sănătate și servicii sociale.

Acest decalaj demografic nu reprezintă doar o provocare economică, ci și o oportunitate importantă pentru orientarea vocațională a tinerilor și reconversia profesională. Tot mai multe profesii vor fi redefinite în jurul nevoii de sprijin uman, empatie, comunicare și competențe interdisciplinare. „Relația umană cu pacientul, empatia, capacitatea de reacție în situații critice și îngrijirea directă sunt competențe care nu pot fi înlocuite de tehnologie”, explică Aurelia Șova, directoarea școlii postliceale sanitare.

Între age-ism și inteligență artificială: cum devine asistența medicală o șansă reală pentru cei tineri, dar și pentru profesioniști 40+

Specialiștii OECD și ai Organizației Mondiale a Sănătății consideră că AI va deveni un instrument de sprijin pentru personalul medical — reducând sarcinile administrative și crescând eficiența — însă componenta umană a profesiei rămâne indispensabilă.

Un raport analizat de OECD privind impactul AI asupra profesiilor medicale arată că rolurile care presupun empatie, contact fizic, analiză contextuală și muncă în echipă, comunicare cu pacientul, intervenție în timp real sunt mult mai greu de automatizat decât profesiile bazate exclusiv pe procesare de informații. Cu alte cuvinte, încă nu avem roboți care să pună branule, să administreze perfuzii sau alte tratamente medicale, care să asiste la nașteri, să ofere sprijin, înțelegere și încurajare.

Astfel, va crește semnificativ cererea pentru asistenți medicali, terapeuți, îngrijitori, specialiști în recuperare, coordonatori de servicii pentru seniori sau experți în tehnologii medicale și telemedicină, care să completeze activitatea medicilor.

În acest context, reconversia profesională înspre profesia de asistent medical și alte meserii care derivă din aceasta devine o soluție atât pentru persoanele aflate în căutarea stabilității profesionale, cât și pentru cei care își doresc o activitate cu sens social și impact real în comunitate. Domeniul îngrijirii și al sănătății oferă perspective pe termen lung, flexibilitate și posibilitatea dezvoltării continue, atât pentru tinerii care caută o profesie greu de înlocuit, cât și pentru adulții care aleg să își schimbe cariera după 40 de ani.

Societatea viitorului va avea nevoie nu doar de tehnologie performantă, ci și de oameni pregătiți să ofere sprijin, atenție și relaționare autentică. De aceea, orientarea vocațională trebuie să țină cont tot mai mult de tendințele demografice și de profesiile care vor deveni indispensabile într-o lume în care populația îmbătrânește rapid. Așadar, investiția în educația medicală devine o prioritate strategică europeană pentru formarea unor generații responsabile, informate și orientate către domeniul medical.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp