Ce trebuie negreşit să asculţi în World New Music Days „Columna Infinită”: 7 highlighturi la sfârşit de mai

Între 23 şi 31 mai 2026, adică acuşi, are loc la Bucureşti cel mai mare şi mai important festival de muzică contemporană de pe glob: ISCM World New Music Days, un festival care s-a născut în 1923 şi care anul acesta, în 2026, este dedicat aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui nostru sculptor Constantin Brâncuşi, prin alegerea temei „Columna Infinită” de către directorul artistic, compozitorul Dan Dediu.

Cum adică „World New Music Days”?

Ce înseamnă „New Music”, muzica asta „nouă” sau „contemporană”: muzica scrisă acum de către creatori şcoliţi în marea tradiţie a muzicilor occidentale, care au dat cu nasul prin tot felul de tehnici de compoziţie născocite de la Renaştere până în Modernism, dar care au acum libertatea să scrie muzică în propriul lor limbaj. Şi tot ce au învăţat prin diverse academii şi conservatoare de muzică, sau pur şi simplu prin propria lor experienţă şi muncă, se amestecă în mod fericit cu propriul lor gust muzical şi cu propria lor personalitate. Unii sunt fermecaţi de sonorităţi bizare, care au pătruns în muzica „serioasă” încă de la începutul secolului XX, prin jazz sau prin muzici „exotice”, non-europene – sau chiar din rădăcinile propriilor lor culturi tradiţionale! Alţii, mai sobri, caută să reinterpreteze formele trecutului prin propria lor viziune, sau să le infuzeze cu algoritmi sofisticaţi. Mulţi sunt influenţaţi de muzică electronică; sau de rock; sau de pop; sau de muzica disco (cum este cazul compozitorului portughez Pedro Lima, care a câştigat anul trecut, în cadrul acestui festival, prestigiosul premiu ISCM Young Composer Award). Iar alţii preferă fluiditatea şarmantă cu iz romantic sau impresionist. Ce rămâne în toate aceste muzici, oricât de diferite ar fi ele, este expresivitatea, dorinţa de comunicare cu publicul, aceeaşi pentru toţi compozitorii, de la începutul timpurilor până astăzi.

Iar „World” înseamnă că ai ocazia, între 23 şi 31 mai, să asculţi în centrul Bucureştiului, la o azvârlitură de băţ de casa ta, muzici din Insulele Feroe, Irlanda, Noua Zeelandă, Portugalia, Vietnam, China sau Japonia, fără să dai bani grei pe bilete de avion. Şi nici nu sunt muzici uşor găsibile pe internet. Nu-i aşa că merită?

Bun, şi eu la ce să mă duc?

Dacă nu te poţi duce la toate concertele, iată 7 concerte pe care chiar nu ar trebui să ratezi (în ordine aleatorie):

1. Concertul Filarmonicii „George Enescu” din 27 mai (Ateneu). De ce? Dacă nu ai mai ascultat muzică nouă până acum şi ţi-e frică de ea (deşi nu ar trebui să îţi fie!), în acest concert se cântă şi capodopere ale secolului trecut, ancorate în muzica tradiţională: George Enescu, „Uvertura de concert pe teme populare româneşti”, Béla Bartók, „Rapsodia nr. 1” cu violonistul Valentin Şerban solist (cel care a câştigat recent Premiul „George Enescu”) sau „Concertul românesc” de György Ligeti (născut la Târnăveni şi mare iubitor al folclorului nostru). Pe lângă ele, surprize noi, precum balcanica şi vânjoasa „Levante” de Dan Dediu, sau superba „let me cry” a feroezului Eli Tausen á Lava, care te vor vrăji cu siguranţă. Başca, dirijor este talentatul Gabriel Bebeşelea.

Bilete, aici

2. Recitalul de ţambal şi pian al lui Cătălin Răducanu, din 25 mai (Arcub-Sala Mare). De ce? Ce întrebare mai e şi asta? Ai mai auzit muzică de avangardă la ţambal? Nu, aşa-i? În program sunt două lucrări pentru ţambal, una portugheză (Daniel Moreira) şi una românească, a clujeanului Cristian Bence-Muk, Head or tail [Cap sau pajură], în primă audiţie absolută. Iar Cătălin cântă la fel de minunat şi la pian, fiind acompaniat cu live electronics de către unul din marii noştri „Computer Whisperers” (îmblânzitori de calculatoare şi de cabluri), alt Cătălin: Creţu. Iar dacă rămâi niţeluş după, te vei bucura şi de concertul de lucrări audio-video în care Irinel Anghel, cel mai cunoscut artist experimental din România, va avea o intervenţie captivantă.

Bilete: nu-s. Intrare gratuită, în limita locurilor disponibile.

3. Concertul cvartetului Arcadia, din 24 mai (Arcub-Sala Mare). De ce? Pentru că tocmai au împlinit 20 de ani de activitate şi pentru că sunt îngrozitor de buni. Îi asculţi pe oamenii ăştia – Ana Török, Răsvan Dumitru (viori), Traian Boală (violă) şi Zsolt Török (violoncel) – cum pun arcuşul pe coardă şi te topeşti, îţi intră direct în sânge sunetul. În plus, programul lor include o piesă de o virtuozitate ameţitoare, a americanului Charles Peck, Arcade, despre care compozitorul spune aşa: „se inspiră din experiența senzorială copleșitoare a unei săli de jocuri arcade: avalanșa de lumini de neon, amestecul de muzică și efecte sonore care se întrec între ele, precum și zgomotul mecanic persistent al butoanelor. Piesa imită, de asemenea, structura formală a jocului, în care nivelurile sunt ratate și trebuie rejucate.” Hai că v-am făcut curioşi, sunt sigură: oricum, piesa asta numai virtuozii curajoși de la Arcadia ar putea să o cânte…

Bilete: nici aici nu-s. Intrare gratuită, în limita locurilor disponibile.

4. Concertul corului Madrigal, din 28 mai (Sala Radio). De ce? Pentru că minunatele voci din, hai să folosesc denumirea oficială, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, sunt fenomenale, miere pentru urechi şi pentru suflet, iar dirijoarea, fantastica Anna Ungureanu, ştie să le acordeze în tot felul de suprapuneri şi juxtapuneri miraculoase. Acum au şi un program foarte eclectic şi foarte interesant: de la o piesă despre râs – Bente Leiknes Thorsen (Norvegia), Laughing my head off / Singing your heart in [Râd de nu mai pot / Cânt din toată inima] – la o piesă despre borcane şi ce sunete fabuloase poţi să scoţi din ele – Cecilia Arditto Delsoglio (Olanda), Anatomy of a jar [Anatomia unui borcan].

Bilete, aici

5. Concertul Orchestrei Naţionale Radio, din 29 mai (Sala Radio). De ce? E dirijată de Cristian Măcelaru, marele nostru dirijor care este şi directorul artistic al Festivalului Enescu. Iar piesele sunt una şi una. O să vă tulbure cu siguranţă piesa sârbului Predrag Radisaveljvic, Buds and Petals [Muguri şi petale]: inspirată de un eveniment tragic din Cel de-Al Doilea Război Mondial, când toți copiii unei școli au fost executați în pădurea de lângă Kragujevac, lucrarea te poartă dintr-o lume feerică şi delicată a cutiilor muzicale către nişte tenebre răscolitor de triste.

Bilete, aici.

6. Concertul Orchestrei de Cameră Radio, din 27 mai (Sala Radio). De ce? Pentru că ai ocazia să asculţi impresionantul Memorial de Anatol Vieru, unul din cei mai mari compozitori români din toate timpurile, care ar fi împlinit anul acesta 100 de ani. Dar şi mecanismul demonic de rapid de care nu poţi scăpa din Escape Velocity, a ucraineanului Yurii Pikush. O poţi asculta şi pe super-violonista Diana Moş, care va muşca şi va mângâia strunele în concertul Himere de Doina Rotaru. Dirijor: alt mare maestru, Cristian Mandeal, care a împlinit de curând 80 de primăveri.

Bilete, aici: https://salaradio.ro/events/cristian-mandeal-ocr-world-new-music-days/

7. Concertul formaţiei Opening Theory, din 31 mai (Club Control). De ce? Pentru că festivalul trebuie să se termine cu o sărbătoare a sunetelor, fie ele bubuite fioros şi jubilant de fantasticul toboşar Alex Muşat, fie bizar croşetate în structuri de avangardă pe ritmuri de rock progresiv (George Păiş), fie lichefiate în armonii delicioase de jazz (Ştefan Stoianovici).

Bilete, aici. 

World New Music Days te aşteaptă între 23-31 mai 2026 la Bucureşti (Operă, Sala Radio, Ateneu, Arcub Gabroveni – Sala Mare, Universitatea de Muzică, Institutul Cervantes, Tinerimea Română şi Club Control), dar şi la Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia. Programul complet – aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp