„Un cercetător genial dar lipsit de rigoare și organizare va realiza mult mai puțin decât unul disciplinat, care își gestionează eficient timpul”

Bogdan-Constantin Ibănescu (foto) în vârstă de 39 ani este cercetător CS III în cadrul Centrului de Studii Europene (CSE) al Facultății de Drept din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). Principalele teme de cercetare ale lui Bogdan-Constantin Ibănescu până în prezent au fost legate de geografia turismului și impactul acesteia asupra reducerii decalajelor de dezvoltare teritorială. În primii ani ai activității sale academice, cercetările sale s-au concentrat pe modul în care turismul poate contribui la echilibrarea diferențelor dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Cu timpul, preocupările lui s-au diversificat și s-au orientat spre analiza capacității și performanței de reziliență a teritoriilor, înțelegând că reziliența joacă un rol crucial în reducerea acestor diferențe de dezvoltare. În prezent, cercetările sale se centrează pe modul în care digitalizarea și revoluția tehnologică influențează procesele de dezvoltare regională. El studiază atât rolul tehnologiilor în accentuarea inegalităților teritoriale, cât și impactul acestora în consolidarea rezilienței regiunilor.

Actualmente Bogdan-Constantin Ibănescu beneficiază de sprijin în cariera de cercetător, fiind membru în grupul țintă al proiectului iniţiat de Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava: Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a Era talent platform. În cadrul acestui proiect, la Universitatea „Ștefan cel Mare s-a deschis în 2023 un Centru de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător – COACH-USV*, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Proiectele I8 din România, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se referă la „Proiectele de Inovație și Cercetare în domenii esențiale pentru tranziția verde și digitală.” Astfel, acestea reprezintă o componentă importantă a eforturilor României de a-și adapta economia și infrastructura de cercetare la provocările secolului XXI. Bogdan-Constantin Ibănescu face parte din echipa de cercetători a unui proiect cu finanțare I8, numit Sages Project – Spatial Analysis of Growth, Environment and Sustainable Well-Being. Acest proiect pornește de la o preocupare mai veche din cadrul departamentului CSE, și anume analiza și măsurarea stării de bine a cetățenilor. Scopul principal al proiectului este de a regândi modul în care este abordată această tematică, depășind perspectiva tradițională, care vedea starea de bine aproape exclusiv ca un rezultat al bunăstării materiale. Proiectul Sages își propune să dezvolte un cadru mai complex, mai bine ancorat în realitățile teritoriale, oferind o înțelegere științifică a factorilor care determină starea de bine. Astfel, proiectul va genera un nou cadru de analiză, mult mai adaptat, care include factori psihologici, de mediu, economici și comunitari. De asemenea, va fi creat un indicator inovator, vizualizabil printr-un dashboard online interactiv, adaptat special pentru acest proiect. Prin acest instrument, vor putea fi identificate diferențele teritoriale, cauzele lor și vor fi dezvoltate soluții concrete, adaptate specificului fiecărei regiuni.

• „Proiectul Sages își propune să regândească modul în care este abordată starea de bine a cetățenilor, depășind perspectiva tradițională bazată pe bunăstarea materială, și să dezvolte un cadru complex care să includă factori psihologici, de mediu, economici și comunitari, oferind o înțelegere științifică a acestora”, spune cercetătorul ieşean.

În prezent, Bogdan-Constantin Ibănescu și echipa din care face parte se află încă în prima etapă a proiectului I8, care constă în definirea și rafinarea cadrului de analiză, stabilirea conceptelor-cheie și a metodologiilor de lucru, precum și în crearea unei baze de date solide. În acest stadiu, sunt integrați factori psihologici, de mediu și economici, pentru a obține o imagine mai nuanțată și realistă asupra stării de bine. Conform afirmațiilor sale, se anticipează „ că primele rezultate preliminare vor începe să apară în a doua jumătate a acestui an, iar dashboard-ul va fi funcțional la începutul anului viitor (2026), permițând publicului larg să exploreze și să înțeleagă mai bine dinamica stării de bine în diferite regiuni.”

Cercetarea în România, Maroc și Franța: provocări și oportunități

Cercetătorul de la universitatea ieşeană este familiarizat cu mediul academic și de cercetare din România, Maroc și Franța, având experiențe de cercetare în cele trei țări, care l-au ajutat să înțeleagă mai bine pozițiile și direcțiile cercetării în context internațional. În opinia sa, un prim aspect evident este că România se află într-o poziție intermediară între Franța și Maroc în ceea ce privește performanța cercetării. Totuși, el subliniază un detaliu mai puțin vizibil : „cercetarea și inovarea din România au progresat enorm în ultimii 15 ani, ca urmare a integrării în Uniunea Europeană”. Acestea sunt impulsionate de participarea în proiecte finanțate din fonduri europene și conectarea la rețele europene de cercetare. Ibănescu consideră că Franţa „se află într-o etapă de reinventare a sistemului de cercetare,” cu un accent puternic pe investițiile în inovare și tehnologii emergente, pentru a-și menține competitivitatea globală. În schimb, România este într-o fază de consolidare a cercetării în contextul european având în vedere faptul că „este esențial să evităm concentrarea performanței și a standardelor europene exclusiv în câteva centre universitare majore.” Bogdan Ibănescu consideră că procesul de consolidare a cercetării în România trebuie susținut mai intens și că toate regiunile și centrele de cercetare trebuie să beneficieze de pe urma conectării la rețelele europene. Despre Maroc subliniază că se află într-o „etapă clară de extindere a infrastructurii de cercetare,” având un avantaj competitiv datorat „concurenței interne, care favorizează o selecție mai riguroasă și stimulează interesul crescut al tinerilor pentru cariera în cercetare.”

Rolul mentorilor în formarea unui cercetător de succes

Bogdan-Constantin Ibănescu a avut - și continuă să aibă - doi mentori care au avut un impact profund asupra formării sale academice și profesionale în România. Primul dintre aceștia este profesorul Corneliu Iațu de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul UAIC, care i-a fost, atât coordonator de licență, cât și de doctorat. În opinia lui Ibănescu, profesorul Iațu a avut o contribuție esențială în dezvoltarea sa în calitate de cercetător. Dar și o altă influenţă, extrem de importantă: „A reușit să mă mențină ancorat în priorități, mai ales pe parcursul doctoratului.” El subliniază că în mediul academic românesc există adesea tendința de a te implica în multiple proiecte simultan, ceea ce poate duce la pierderea unor oportunități esențiale. Confesiunea lui Bogdan-Constantin Ibănescu este relevantă: „Profesorul Iațu mi-a oferit nu doar direcție, ci și claritate în procesul de cercetare, ceea ce mi-a permis să construiesc un parcurs coerent.”

Al doilea mentor care a influențat decisiv parcursul său este doamna profesor univ. dr. Gabriela Carmen Pascariu, directoarea Centrului de Studii Europene. Sub îndrumarea acesteia, Ibănescu a trecut printr-o maturizare academică profundă, care a însemnat mult mai mult decât perfecționarea abilităților de cercetare. În opinia lui, „cel mai important lucru pe care i-l datorez este conectarea mea la cercetarea europeană și internațională, un aspect esențial pentru orice cercetător care își dorește să fie relevant.” Profesor dr. Pascariu i-a insuflat „un spirit de tenacitate și o dorință continuă de dezvoltare,” principii fundamentale pentru progresul în mediul academic. 

Calitățile unui cercetător de succes: flexibilitate, disciplină și conexiuni internaționale

În ceea ce priveşte succesul în cercetare, Bogdan-Constantin Ibănescu a reflectat mult de-a lungul anilor, mai ales în perioada doctoratului, ajungând la concluzia că nu există o rețetă universală pentru a deveni un cercetător de succes. Anumite trăsături par a fi esențiale iar una dintre cele mai importante calități pe care le subliniază este maleabilitatea. 

• „Cercetarea nu este un proces liniar, ci presupune o căutare continuă, o capacitate de reconectare la nevoile societății și o adaptare constantă a metodelor.” De asemenea, el consideră că cercetarea se desfășoară adesea în echipă, iar un cercetător trebuie să fie „flexibil și deschis la colaborare,” subliniind că cei care nu se pot adapta riscă să devină irelevanți.

O altă trăsătură esențială este disciplina și respectarea termenelor, despre care spune: „Cercetarea presupune implicarea în multiple proiecte simultan, fiecare cu propriile termene-limită. Un cercetător genial, dar lipsit de rigoare și organizare, va realiza mult mai puțin decât un cercetător disciplinat, care își gestionează eficient timpul.” În opinia sa, imaginea geniului dezorganizat este doar un mit. Networking-ul este, de asemenea, un factor cheie pentru succes, Ibănescu subliniind pe bună dreptate : „Cercetarea de succes nu poate exista în izolare.”

Participarea la conferințe și colaborările internaționale, mai ales interdisciplinare, sunt esențiale pentru vizibilitate. În plus, el adaugă că, bazându-se pe experiențele sale din ultimii ani, cercetarea trebuie să fie ancorată în realitate și să răspundă problemelor actuale ale societății: „Toți cercetătorii de succes din domeniul științelor regionale pe care îi cunosc au în comun preocuparea pentru problemele actuale”.

Sugestii pentru tinerii cercetători: adaptabilitate, relevanță și reziliență

Bogdan-Constantin Ibănescu consideră că una dintre cele mai importante sugestii pe care le oferă doctoranzilor săi este legată de cultivarea a trei caracteristici esențiale: conectarea la mediul academic internațional, autodisciplina și capacitatea de adaptare la noile contexte. El subliniază: „Un doctorand care își formează o etică de lucru solidă și care învață să navigheze schimbările din domeniul său va avea mult mai multe oportunități decât unul care își canalizează toată energia exclusiv asupra redactării tezei.”

Aceste trăsături sunt, în opinia sa, fundamentale încă din perioada doctoratului, pentru a construi o carieră solidă și relevantă. Un alt sfat esențial pe care îl oferă este ca tinerii cercetători să aleagă teme de cercetare cu relevanță atât pentru prezent, cât și pentru viitor: „Cercetarea de actualitate, cu un orizont clar către viitor, este cheia creării unei cariere.”

El subliniază importanța alegerii unui subiect care va fi relevant și peste câțiva ani, evitând teme care au fost populare în trecut, dar care riscă să devină depășite. În acest sens, un doctorand care abordează o temă dintr-un domeniu emergent va avea mai multe oportunități pe termen lung. În final, Ibănescu pune un accent deosebit pe dezvoltarea rezilienței, o trăsătură esențială pentru orice tânăr cercetător. „Cercetarea presupune o expunere constantă la ceea ce unii ar putea percepe ca fiind eșecuri,” afirmă el, subliniind că în competițiile internaționale, precum cele de la Horizon Europe, „majoritatea propunerilor nu primesc finanțare” și „sub 10% dintre articolele trimise la jurnale de top sunt acceptate.”

Conducătorul de doctorat Bogdan-Constantin Ibănescu consideră că fără o reziliență bine cultivată, respingerile repetate pot afecta grav moralul și motivația, iar mulți tineri cercetători renunță din cauza dificultății de a face față acestor eșecuri.

Digitalizarea și coeziunea teritorială: provocări și soluții pentru viitor

În prezent, Bogdan-Constantin Ibănescu își concentrează eforturile de cercetare pe dezvoltarea unei noi viziuni asupra stării de bine, care integrează dimensiunea teritorială alături de factorii economici și psihologici. Pe termen mediu și lung, el își propune să aprofundeze analiza factorilor care generează inegalitățile socio-economice, având ca scop identificarea mecanismelor prin care acestea pot fi prevenite sau diminuate. Ibănescu subliniază, de asemenea, importanța rolului digitalizării în acest context, afirmând: „Deși, la prima vedere, digitalizarea este adesea percepută ca un motor al progresului și al incluziunii, realitatea este mult mai complexă.” El explică faptul că „nu tehnologia în sine creează dezechilibrele, ci felul în care aceasta este implementată și adaptată la specificul teritorial.”

Bogdan-Constantin Ibănescu consideră că fără politici coerente și strategii bine calibrate, digitalizarea poate amplifica discrepanțele dintre regiuni, consolidând avantajele pentru regiunile deja dezvoltate și accentuând marginalizarea celor mai puțin dezvoltate. În acest sens, el adaugă: „Este important să înțelegem cum putem transforma digitalizarea dintr-un factor potențial de fragmentare într-un instrument al coeziunii teritoriale.” Acest demers este considerat ca fiind nu doar provocator, ci și esențial pentru viitorul politicilor de dezvoltare.

Continuând exemplul mentorilor care l-au format, tânărul cercetător ieşean se implică activ într-un proiect I 8 de maximă importanţă pentru zona de dezvoltare Nord-Est a României, devenind el însuşi un exemplu pentru discipolii pe care îi pregăteşte cu răbdare şi profesionalism.

Empatia de care dă dovadă, spiritul de echipă, altruismul îl recomandă pe Bogdan-Constantin Ibănescu ca un continuator al muncii de cercetare din universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi.

Colaborarea cu Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi cu cercetători din Europa, Africa, etc. nu poate fi decât benefică pentru orice tip de proiect, pentru dezvoltarea într-o reţea bine consolidată de cercetători.

Au contribuit:

Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Director Centrul COACH-USV

Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp