Absolvent al Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, profesorul universitar Mihai Covașă a decis imediat după finalizarea facultății să se îndrepte către cercetare. Încă din perioada licenței, știa că doar cercetare vrea să facă, însă i-a luat destul de mult timp să realizeze ce înseamnă cu adevărat activitatea de cercetare. A ajuns să urmeze un masterat și un doctorat în fiziologie și nutriție la Universitatea din Leeds, Marea Britanie. A vrut să-și continue parcursul în domeniul cercetării, așa că după ce a obținut titlul de doctor, s-a înscris și la un program de cercetare postdoctoral. În viață sunt importanți oamenii pe care-i întâlnești. Mihai Covașă menționează cu recunoștință câțiva mentori importanți din cariera sa. „Mike Forbes, îndrumătorul meu de doctorat, a avut încredere în mine și mi-a oferit oportunitatea de a studia și mă dezvolta, iar acest lucru a fost esențial pentru parcursul meu profesional.” Viața l-a dus mai departe, pe alte continente și după experiența Marii Britanii, a ajuns să facă cercetare în Statele Unite ale Americii. A urmat un program postdoctoral în neuroștiință la Washington State University din SUA, unde a continuat cercetarea timp de șase ani. Un alt mentor, a cărui recunoștință o poartă, este profesorul Robert C. Ritter, conducătorul său de studii post-doctorale la Washington State University, care l-a încurajat să urmeze o carieră universitară.
Datorită acestuia a obținut prima poziție de titularizare la Penn State University. Viața avea să-i rezerve un parcurs profesional academic, așa că a fost titularizat ca profesor asistent și apoi conferențiar la Pennsylvania State University, din Statele Unite. A continuat să activeze în mediul academic american, fiind profesor și la Facultatea de Medicină a Universității Western University of Health Sciences din California, unde activează și în prezent. Munca asiduă și perseverența l-a dus pe cele mai înalte culmi. În biografia sa, a trecut din nou oceanul, spre Europa și Mihai Covașă, românul plecat din Bucovina, a ajuns în Franța, director de cercetare la divizia de Nutriție Umană din cadrul Institutului Național de Cercetare Agronomică (Institut National de la Recherche Agronomique-INRA). În Franța a coordonat lucrări de doctorat în patofiziologie la Sorbonne Université, la Paris.
Cum reușește un asemenea om să își distribuie timpul între obligațiile administrative, activitatea de profesor universitar și cercetător, având în vedere multiplele proiecte în care este implicat, prof. univ. dr. Mihai Covașă spune că secretul unei astfel de vieți aparent tumultoase este disciplina, pasiunea și dedicarea. „Atunci când faci lucruri cu pasiune și obiectivele au impact, timpul devine mai puțin important. Totuși, este necesar un efort fizic considerabil pentru a împărți timpul între predare, scrierea de proiecte și publicații, mentorat și activitatea administrativă, care este destul de intensă, în special în România. De altfel, succesul se bazează pe motivație și pasiune pentru ceea ce faci”.
Nu și-a uitat niciodată rădăcinile, așa că a păstrat mereu legătura cu România. Și-a dorit să dezvolte programe academice și în Bucovina, la Suceava. Așa că profesorul Mihai Covasă a pus bazele primelor programe din domeniul de sănătate, medicină și biologie din cadrul Facultății de Medicină și Științele Biologice la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, unde și astăzi își desfășoară activitatea de cercetare, predare și cea administrativă.
Când am stat de vorbă cu profesorul Mihai Covașă, acesta se afla în America, acceptând să ne acorde un interviu telefonic. A povestit că face naveta între Suceava și Statele Unite ale Americii. Un mentor important este și fostul rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, profesorul Adrian Graur, cu care a fondat Departamentul de Sănătate și Dezvoltare Umană, din cadrul Facultății de Medicină și Științe Biologice, universitarul Mihai Covașă apreciind susținerea din partea fostului, dar și actualului rector, profesorul dr. Mihai Dimian, în dezvoltarea academică și profesională la Suceava. Mereu a fost implicat în echipe de cercetare multidisciplinare și a lucrat cu cercetători din diverse părți ale lumii. Studiază de ani buni în ce măsură corpul uman știe să se apere natural de factorii nocivi din exterior. Cercetează semnalele gastrointestinale, în special cele implicate în obezitate și diabet, cu un focus pe rolul bacteriilor intestinale sănătoase în menținerea sănătății, dar și în diverse patologii.
De-a lungul anilor a dezvoltat colaborări naționale și internaționale, care au dus, printre alte proiecte și la dezvoltarea recentă a două proiecte cu finanțare I8, prin PNRR, axate pe atragerea cercetătorilor străini. Unul dintre cele mai recente proiecte, cu finanțare de la Uniunea Europeană, intitulat AI-PHGL-COVID: Artificial intelligence-powered personalized health and genomics libraries for the analysis of long-term effects in COVID-19 patients al cărui director de proiect este cercetătorul și profesorul Serghei Mangul de la University of Southern California, Department of Clinical Pharmacy and Pharmaceutical Economics & Policy, se concentrează pe crearea unor biblioteci personalizate de sănătate și genomică, integrate cu date medicale, genomice și informații despre comportamentul pacienților. Prin acest proiect, profesorul Mihai Covașă și echipa de cercetători și-au propus să monitorizeze efectele pe termen lung ale infecțiilor cu SARS-CoV-2 utilizând bioinformatica și inteligența artificială. Proiectul este coordonat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și implică două din cele 11 facultăți: Facultatea de Medicină și Științe Biologice (FMSB) și Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor (FIESC). Cadre didactice – cercetători de la aceste facultăți și-au propus un obiectiv pe cât de ambițios, pe atât de spectaculos - identificarea de noi metode de prevenire, diagnostic, monitorizare și tratament a COVID-ului şi COVID-ului de lungă durată.
Împreună cu o altă echipă de cercetători cu experiență, dar și tineri cercetători, doctoranzi și postdoctoranzi de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, de la cele două facultăți menționate anterior, FMSB și FIESC, profesorul Mihai Covașă și-a mai propus realizarea unei performanțe științifice. Proiectul „MetBio-WGSP – Metagenomics and Bioinformatics tools for Wastewater-based Genomic Surveillance of viral Pathogens for early prediction of public health risks” al cărui director este cercetătorul și profesorul Alexander Zelikovsky de la Georgia State University, SUA, are ca obiectiv constituirea unui prototip de monitorizare virală a apelor uzate pentru a atenua riscurile pentru sănătate. Concret, ceea ce fac acești cercetători este să monitorizeze genomic și să înțeleagă patogenii din apa uzată prin secvențierea genomică, analize fizico-chimice, optimizarea și validarea instrumentelor informatice și integrarea datelor trimise de utilizatori.
Preocupările științifice ale profesorului univ. dr. Mihai Covașă nu se opresc aici. Împreună cu cercetători de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova cercetează rolul microbiomului intestinal la pacienții cu spondilită anchilozantă. De asemenea, un alt proiect aflat în perioada de contractare își propune să studieze efectele unui tratament inovator pentru diabet și obezitate, analizând aspecte nutriționale, activitatea fizică și tratamentul cu Ozempic, un medicament pe bază de semaglutidă, utilizat pentru reducerea în greutate corporală.
La Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, prin nou înființata Facultate de Medicină și Științe Biologice, al cărui decan este, profesorul Mihai Covașă își propune să fie partener principal într-un proiect de amploare alături de alte instituții de medicină din țară ca Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. La fel, Facultatea de Medicină și Științe Biologice (FMSB) de la Suceava este implicată în proiecte de cercetare transfrontaliere prin Programul Interreg NEXT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, proiecte aflate în procedura de evaluare.
Cu o experiență în mediul academic și în cercetare în țări precum Marea Britanie, Franța și Statele Unite, profesorul universitar Mihai Covașă consideră că, în ciuda eforturilor considerabile făcute în ultimii ani pentru dezvoltarea cercetării în România, există încă diferențe semnificative față de alte țări. „În România, programul de doctorat este deficitar, iar tinerii cercetători nu sunt pregătiți corespunzător având dificultăți în a scrie articole științifice sau a lucra cu tehnici de laborator avansate.” În timp ce în țările ca Statele Unite, Franța și Anglia, doctoranzii sunt dedicați cercetării zilnice în laborator, în România acest lucru nu se întâmpla. De asemenea, fondurile pentru cercetare în România sunt mult mai mici comparativ cu cele din Europa de Vest și Statele Unite, însă România a făcut progrese semnificative în infrastructură, având echipamente de ultimă generație, așa cum are de exemplu si Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava”.
Poate citind acest articol și tineri din România, aflați la început de drum, li se pare imposibilă o asemenea carieră. Universitarul Mihai Covașă are un îndemn pentru toți cei aflați la început de drum și care vor să facă cercetare. „Ceea ce le-aș spune tinerilor este să se implice din primul an de facultate în cercetare, să înceapă să activeze ca voluntari în orice activitate, în laboratoare, oriunde au posibilitatea, pentru a vedea dacă le place ceea ce fac sau nu.” Profesorul Mihai Covașă recomandă tinerilor să aibă motivație și să se implice activ în cercetare, chiar dacă nu știu exact în ce domeniu vor să se specializeze. Important este să citească, să colaboreze cu colegi și cadre didactice, pentru că în România există numeroase oportunități de a face cercetare de calitate. Așa cum domnia sa a avut mentori și dumnealui este mentor pentru alți studenți. Profesorul Mihai Covașă este mândru de succesul studenților săi, doi dintre aceștia devenind profesori universitari la Universitatea din Pennsylvania, iar altul conferențiar la Arizona State University: „Studenții pe care i-am coordonat au făcut progrese extraordinar de mari și la rândul lor sunt mentori”.
După o asemenea descriere a atâtor proiecte și cercetări, totuși există și proiecte viitoare. Profesorul Mihai Covașă intenționează să aplice în continuare pentru proiecte pe linia de finanțare I8, alături de colegi din Statele Unite și România, pe teme legate de semnalele nervoase, în special în controlul alimentar al creierului. Are în vedere posibilitatea obținerii unei finanțări prin competiția „Centre de Excelență”, din cadrul PNCDI IV, oferit de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), care ar reprezenta un proiect semnificativ pentru Suceava și Regiunea de Nord-Est a României.
La Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a fost înființat Centrul COACH-USV, un centru destinat susținerii studenților, masteranzilor, doctoranzilor și postdoctoranzilor din Regiunea de Dezvoltare N-E a României, în parcursul lor academic și îndrumarea spre o carieră în cercetare, dar și promovarea rezultatelor științifice ale cercetătorilor și atragerea liceenilor către o carieră în cercetare.
Au contribuit:
Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Director Centrul COACH-USV
Drd. Oana Grosu, consilier psiholog COACH-USV
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.