Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Marina Axentii, doctorandă la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în prezent doctorandă Fulbright: „Fiecare rezultat obținut aici e o fereastră prin care SUA descoperă România”

Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Tânăra cercetătoare se află în Statele Unite, în cadrul Universității din Florida, unde activează ca Visiting Research Scholar (VSR) prin intermediul prestigiosului grant de studiu Fulbright. „Am onoarea să fac parte din Departamentul de Nutriție și Științe ale Alimentelor (FSHN - Food Science and Human Nutrition), sub îndrumarea domnului prof. dr. Juan Andrade Laborde”, explică Marina.

În această etapă, ea aprofundează dimensiunea aplicativă a tezei sale de doctorat, care urmărește dezvoltarea unor paste făinoase funcționale îmbogățite în proteine. „Este un domeniu care mă pasionează profund și în care îmi doresc să contribui cu rezultate cu adevărat utile, atât pentru știință, cât și pentru consumatori”, spune doctoranda.

De la copilul fascinat de gastronomie, la doctorand în Ingineria Produselor Alimentare

Pasiunea pentru lumea alimentelor a apărut foarte devreme în viața Marinei Axentii. Încă din copilărie, mâncarea și universul gastronomiei au exercitat asupra ei o fascinație aparte. „La doar doi ani eram fascinată de o carte cu mâncăruri tradiționale, plină de imagini colorate, iar de la șase ani știam deja că vreau să-mi dedic viața gastronomiei și inovației din domeniul alimentar”, își amintește tânăra cercetătoare.

Descoperirea unei specializări care să îmbine pasiunea pentru gastronomie cu inovația tehnologică a venit firesc. „Am descoperit ulterior că există o specializare care le îmbină pe toate — Ingineria Produselor Alimentare. Pentru mine, continuarea studiilor doctorale în acest domeniu a fost o alegere firească. Mi-am dorit să aprofundez cunoștințele și să excelez pe partea de inovație”, explică Marina.

Mentorii care i-au modelat parcursul academic

Decizia de a-și urma doctoratul la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a fost motivată nu doar de pasiunea personală, ci și de respectul pentru cadrele didactice din cadrul Facultății de Inginerie Alimentară. „Am ales să urmez doctoratul la USV datorită excelenței profesorilor. Aș dori să menționez sutele de brevete de invenție — o muncă colosală — care aparțin doamnei prof. univ. dr. ing. Sonia Amariei și domnului prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt, care, din păcate, nu mai este printre noi”, adaugă ea cu recunoștință. Pentru Marina Axentii, drumul academic nu ar fi fost același fără mentorii care au sprijinit-o și i-au modelat parcursul. „Sunt cu adevărat recunoscătoare tuturor cadrelor didactice din cadrul Facultății de Inginerie Alimentară”, mărturisește ea cu sinceritate. Un rol esențial în formarea sa l-a avut coordonatoarea științifică, prof. univ. dr. ing. Georgiana Gabriela Codină, pe care Marina o consideră un reper. „Doamna profesoară a făcut o investiție enormă și necondiționată în formarea mea ca inginer și cercetător. A fost alături de mine în toate deciziile cheie din viața mea, atât în plan academic, cât și personal”, spune tânăra cercetătoare. Sprijin a primit și din partea prof. univ. dr. ing. Mircea Oroian, decanul facultății, pe care îl descrie drept „un profesor excepțional care m-a motivat să cred în propriul potențial și m-a susținut mereu”. Lista mentorilor care i-au lăsat o amprentă puternică este impresionantă. Elena Popescu, secretara facultății, a învățat-o „să aibă credință și răbdare”, iar prof. univ. dr. ing. Adriana Dabija i-a insuflat „spiritul de competiție și puterea de a nu renunța, indiferent de circumstanțe”. De la conf. univ. dr. ing. Sorina Ropciuc a primit lecția de a pune suflet în tot ceea ce face și de a nu spune niciodată „nu pot”, în timp ce prof. univ. dr. ing. Silviu Gabriel Stroe i-a transmis convingerea că „nu trebuie să se oprească niciodată din a învăța lucruri noi”. În plus, lector univ. dr. Alice Roșu rămâne pentru Marina „raza de soare de la care am învățat să lupt pentru ceea ce îmi doresc cu adevărat”. Tânăra cercetătoare nu uită nici de colegii care i-au fost alături în anii de muncă intensă: Florin Ursachi, Florina Dranca, Mariana Spinei și Daniela Pauliuc. „Am împărțit nopți în laboratoare, multe idei, reușite și eșecuri, fără de care nu există cercetare”, mărturisește ea. Privind în urmă, Marina concluzionează cu recunoștință: „Sunt o norocoasă că fac parte din comunitatea FIA din cadrul USV-ului.”

Cum a descoperit Fulbright și drumul către SUA

Drumul Marinei Axentii către bursa Fulbright a început printr-o întâlnire inspirațională. Ea a aflat despre această oportunitate de la prof. univ. dr. Ovidiu-Aurel Ghiuță, un alt mentor care i-a influențat parcursul academic. „Dumnealui beneficiase de o bursă Fulbright în trecut, în calitate de profesor, și ne-a vorbit despre această oportunitate în timpul cursului de marketing”, povestește Marina. Impactul profesorului Ghiuță a fost semnificativ, nu doar prin informația transmisă, ci și prin modul în care a știut să-și susțină studenții. „Îl apreciez enorm pentru modul în care a știut să aducă o plus valoare cursurilor de marketing și pentru capacitatea sa de adaptare la diverse circumstanțe, chiar și în timpul pandemiei, cu deosebit profesionalism și implicare”, subliniază cercetătoarea. După această descoperire, procesul de aplicare a fost unul riguros, dar motivant. Marina a găsit toate detaliile necesare pe site-ul oficial al Comisiei Fulbright România. „Printre pașii concreți pe care i-am urmat s-au numărat redactarea a două eseuri — care vizau formarea mea personală și profesională —, întocmirea unui CV și obținerea unei adeverințe de student, esențială pentru aplicarea la acest grant de studiu”, explică ea. Astăzi, tânăra cercetătoare privește înapoi la acel proces cu recunoștință, conștientă că mentoratul și perseverența au fost elementele-cheie care au condus-o către această experiență internațională de prestigiu.

Pentru Marina Axentii, procesul de aplicare la bursa Fulbright nu a fost lipsit de provocări. „Cel mai greu a fost să scriu despre mine… și probabil să sintetizez întreg parcursul meu de student din ultimii nouă ani, într-un spațiu de doar două pagini”, recunoaște ea. Totuși, sprijinul celor apropiați a fost decisiv: „Din fericire, am avut alături oamenii potriviți – profesori, prieteni și familie – care m-au sprijinit și m-au încurajat pe tot parcursul procesului.”

Cercetare pentru un viitor mai sănătos

Tema de cercetare pe care Marina o dezvoltă este direct legată de preocupările globale privind alimentația sustenabilă și combaterea malnutriției. Ea a ales să se concentreze pe obținerea unor paste făinoase îmbogățite în proteine, prin valorificarea unor resurse adesea ignorate. „Am ales să valorific subprodusele rezultate din industria uleiurilor din semințe oleaginoase, precum șrotul de rapiță și șrotul de cânepă, care, deși sunt bogate în proteine, sunt adesea tratate ca deșeuri. Scopul meu este să le transform în ingrediente funcționale valoroase pentru produse alimentare sustenabile, cu valoare nutritivă îmbunătățită.” Impactul social al acestei cercetări este unul major, subliniază tânăra doctorandă: „Îmi doresc să contribui la crearea unor produse alimentare accesibile și sănătoase. Din păcate, malnutriția – și chiar foametea – sunt încă probleme grave în multe țări din Africa și America Latină, iar eu îmi doresc să ajut, pentru că pot.” Ambițiile sale nu se opresc însă aici. În viitorul apropiat, Marina își propune să colaboreze cu o companie de paste făinoase pentru a lansa, la scară industrială, propria rețetă de paste proteice. Experiența din cadrul Universității din Florida îi oferă ocazia perfectă pentru a duce cercetarea la un nou nivel. „Îmi doresc să învăț lucruri noi!”, spune ea cu entuziasm. Primul obiectiv l-a îndeplinit deja: „Primul meu obiectiv a fost să prezint colegilor de la UF tema mea de doctorat și să primesc un feedback — ceea ce s-a și întâmplat.” Pe lista sa de priorități se află descoperirea unor noi abordări experimentale, stabilirea de contacte cu alți cercetători și, mai ales, construirea unei punți de colaborare între mediul academic românesc și cel american. Marina este convinsă că experiența Fulbright va fi un punct de cotitură: „Sunt convinsă că va deschide multe uși, la propriu, și va contribui semnificativ la dezvoltarea mea profesională și personală.”

 

Mândria de a fi româncă și rolul de ambasador academic

Pentru Marina Axentii, identitatea românească este o sursă de mândrie și responsabilitate. „Pentru mine, faptul că spun «Sunt din România» este o declarație de identitate și recunoștință. Fiecare discuție pe care o port aici și fiecare rezultat obținut reprezintă o fereastră prin care SUA descoperă România. Simt o mare responsabilitate!”, mărturisește ea. 

Tânăra cercetătoare știe că mulți studenți și doctoranzi din nord-estul României nu sunt familiarizați cu oportunitățile internaționale pe care le-ar putea accesa. Mesajul ei pentru aceștia este unul clar și motivațional: „Le-aș spune să profite la maxim de calitatea de student, să nu rateze niciun prilej de învățare sau competiție. Să participe la toate activitățile extracurriculare posibile — competiții studențești, workshopuri, simpozioane. Să aplice la burse internaționale precum Erasmus sau Fulbright — și să fie curioși și perseverenți, pentru că pot. Să țină cont de oamenii care îi înconjoară, pentru că networking-ul este una dintre cele mai valoroase resurse. Și mie îmi este frică de fiecare dată când ies din zona de confort. Este firesc!” Experiența Fulbright are deja un rol activ în consolidarea legăturilor dintre Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și mediul academic american. Marina a făcut un prim pas prin invitarea colegilor săi de la Universitatea din Florida la Conferința Internațională „Student în Bucovina”, care va avea loc între 17–19 octombrie 2025. „Cred că aceasta este doar începutul unei colaborări științifice durabile și al unor parteneriate care vor aduce beneficii ambelor universități”, afirmă ea cu convingere.

Viziunea pentru viitor

Privind spre viitor, Marina se vede lucrând în cadrul unui departament de inovare și dezvoltare (R&D) dintr-o companie multinațională, unde inovația și sustenabilitatea se află în prim-plan. „Mă văd făcând parte dintr-un departament de inovare și dezvoltare din cadrul unei companii precum Nestlé. Mi-am propus, în viitorul apropiat, să colaborez cu o companie care produce paste făinoase și să lansez la scară industrială propria rețetă de paste proteice”, dezvăluie ea.

Experiența americană i-a adus însă și o nouă perspectivă asupra colaborării dintre mediul academic și cel privat. „În SUA am fost impresionată de transparența și nivelul ridicat de colaborare dintre mediul universitar și cel industrial. Doctoranzii de la UF și nu numai beneficiază de contracte cu diverse companii, testând produse alimentare reale, ceea ce le oferă experiență aplicată și, de ce nu, o sursă suplimentară de venit. Mi-aș dori ca și în România să se creeze astfel de parteneriate active între universități și mediul privat, pentru ca cercetarea să fie conectată la realitate și la nevoile pieței”, adaugă Marina.

* Interviul a fost realizat de echipa COACH USV – Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Drd. Oana Grosu și lector dr. Sergiu Raiu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Bun, cartea Rinocerii e una despre o epidemie de “rinocerită”. Oameni de toate felurile, cu probleme normale și vieți ca ale noastre, află că în localitatea în care ei trăiesc au apărut niște rinoceri, deși situația era improbabilă. Pentru că rinocerii trăiesc pe lângă mlaștini, nu în zone secetoase, ca aceea din orașul lor. Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Citește mai mult

Victor Rebengiuc, Când rinocerii

Ca de obicei, bula s-a grăbit să tragă concluzii și să-i îmbrățișeze pe cei pe care îi cred vizați de piesă. Că n-au avut oportunitățile și privilegiile noastre (nu știu care noi că eu, una, nu m-am născut în puf). Că nu-și dau seama cât de nocivă e extrema dreaptă. Că o duc rău și, iată, ăsta e rezultatul unei revolte legitime. Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult