Acum câteva zile mă uitam la un interviu Recorder cu dl Mureșan, ca să văd cine e. Eu eram mulțumit de dl Bolojan și seria premierilor propuși în locul lui nu m-a inspirat în niciun fel până acum, dar, în schimb, dl Mureșan părea să fie un compromis valabil. Planurile lui, calm explicate, erau coerente și, pe deasupra, părea să fie singurul om în România care mai înțelege ceva din ce e în capul președintelui – chiar vorbea cu compasiune despre dl Dan. Împreună cu explicația lui că nu a vrut să-l ignore pe dl Bolojan, îmi dădea impresia unui om decent și capabil. Dar, din păcate, compasiunea, respectul și coerența nu prea se caută în politica românească. Și faptul că numele lui, Siegfried, era subtitrat automat de YouTube cu Zicflid nu era un semn bun.

Nu este însă prima dată când deciziile sau întârzierile Curții Constituționale pun bani europeni în pericol. Reforma pensiilor speciale ale magistraților, asumată prin PNRR, a fost blocată și amânată în repetate rânduri, iar aproximativ 65 de milioane de euro au fost pierdute definitiv. foto Inquam Photos / Virgil Simonescu

Când m-a sunat o cunoștință din Olanda cu întrebarea dacă aș putea fi ghid turistic pentru un grup de seniori olandezi într-un tur prin Transilvania, nu am stat mult pe gânduri. Da!

Un olandez stabilit în România analizează votul decisiv pentru noul guvern, luptele din culise și impactul asupra reformelor, dar și de ce România merită descoperită dincolo de politică. foto: Facebook Daniel van Soest

Fjord încă nu l-am văzut bineînțeles, dar tema filmului nu pare să anunțe nici ea o comedie ușoară. Dar am urmărit câteva interviuri cu Cristian Mungiu și ceea ce m-a impresionat din nou este stilul lui: modestia, calmul și mai ales nuanța. Tocmai această nuanță mă face să mă simt încă o dată împăcat cu alegerea mea de a trăi în România. foto: Profimedia

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

După articole și presiune publică, accesul în Parcul Național la Prislop a fost controlat de poliție weekendul trecut, iar snowmobilele au dispărut. O mică victorie care arată că munții României pot fi recâștigați pas cu pas. foto: Daniel van Soest

Un olandez stabilit la Cârlibaba spune că a fost amenințat după ce a reclamat turiștii cu snowmobile care circulă ilegal în Parcul Național Munții Rodnei.

În Parcul Național Munții Rodnei, turiști români și străini cu snowmobile ignoră legea și distrug natura. Olandezul de la Cârlibaba, martor al scenei, a declarat: „Au rânjit larg când le-am spus că încalcă legea” și anunță că va depune sesizare la Poliție. Comportamentul lor pune în pericol fauna, flora și experiența ecoturistică autentică din parc.

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)