Din Amsterdam, orașul în care am studiat și am lucrat, cu greu îți poți imagina în Europa un loc în contrast mai puternic cu Amsterdam decât locul în care m-am mutat – Cârlibaba, România. Aici, în nord, la granița cu Ucraina, se întinde Bucovina – o regiune pe care Arnout le Clercq o descrie în de Volkskrant drept cea mai tradiționalistă și mai extremistă parte a României.

Poate aș putea fi de ajutor. Nu că m-ar fi angajat cineva de la guvern (încă), dar îmi pare evident că poporul trebuie implicat – nu speriat, nu alienat. foto; Profimedia

Presa internațională și-a dat seama cât de importante sunt zilele astea pentru România. Și cât de strânsă e lupta. Într-un articol în ziarul influent din Olanda, „de Volkskrant”, se descrie faptul că în Bucovina majoritatea a votat in noiembrie pentru dl Georgescu și acum preia dl Simion ștafeta. Articolul numește Bucovina chiar inima extremismului românesc. E foarte interesant: trăind în Bucovina, pot să vă asigur că situația „on the ground” e una de liniște și pace, slavă Domnului. Foto Profimedia

În momente de cumpănă, varianta românească a evenimentelor pare tot timpul mai dramatică decât altundeva. Ieri m-am declarat optimist în legătură cu șansele pro-europene în turul doi, dar totodată ar fi bine să ne pregătim și de o posibilă victorie suveranistă. Și în cazul ăsta, societatea noastră o să fie mai dramatic afectată decât societatea americană sau una din Europa de Vest. Foto: Profimedia

Început de sezon turistic. Muncim cât putem ca să facem totul frumos și proaspăt. Tundem iarba, curățăm malul apei, plantăm flori. E vineri și mai am de terminat gardul – urmează să vină o familie pentru două nopți. Uit de timp și fug acasă să mă schimb, să-i primesc cum se cuvine. Când mă întorc, o parte din grup sosise deja: un domn în vârstă, fiul lui cu soția și un adolescent. Urma să mai apară și o soră, cea care făcuse rezervarea. foto: Facebook: La malu Bistriței

Ce am văzut în zilele acelea la Alțâna mi-a arătat ce se poate face când lucrezi cu pasiune pentru un scop:

Ca să înțelegeți: olandezii încă strâng bani pentru Udești, lângă Dorohoi, pentru ca bătrânii care altfel n-ar avea ce mânca să primească o masă caldă pe zi prin asociatie partener local. Ei sigur s-au schimbat pararea despre Romania, dar nu atat cat credeti. Inca strang bani si trimit lucruri, dar e ceva interesant - olandezii care vin cu ajutoare nu sunt tip turiști culturali. De multe ori, trec prin toată România doar ca să ajungă la Dorohoi, unde fac poze cu bătrâni săraci. Aceste poze sunt apoi folosite în Olanda pentru a ilustra urgența cauzei și a continua strângerea de fonduri.

România nu este doar un câmp de luptă electoral, ci o linie de front într-un război global al paradigmelor.

Poate vă e greu să rostiți aceste cuvinte – „România, te iubesc așa cum ești” – dar merită încercat.

Poate că amenințarea externă ne oferă din nou ocazia de a formula și promova activ valorile europene fundamentale: un sistem democratic cu o justiție independentă, libertate, egalitate și fraternitate – toleranță și solidaritate. foto: Artem Priakhin / Zuma Press / Profimedia