Lucrurile păreau să meargă, în sfârșit, în direcția bună pentru România. Cu Nicușor Dan la Cotroceni și Ilie Bolojan ca prim-ministru hotărât și reformist, au fost făcuți pași importanți pentru echilibrarea bugetului și pentru combaterea corupției și a conflictelor de interese din instituțiile statului.
Dar primele semne de întrebare au apărut încă de anul trecut, când revolta larg susținută din interiorul sistemului judiciar a fost dezamorsată de președintele Dan prin audieri și consultări. Prin investigații jurnalistice și mărturiile mai multor persoane apropiate centrelor de putere din justiție au fost scoase la lumină o cultură a fricii, precum și metode prin care marile dosare de corupție erau lăsate să se prescrie sau completurile de judecată erau schimbate temporar, influențând actul de justiție. Cu toate acestea, nu s-a întâmplat nimic. Dimpotrivă, grupurile care controlau sistemul judiciar și-au consolidat pozițiile, iar vocile critice au fost marginalizate și denigrate prin toate mijloacele posibile.
Încă de atunci situația dădea de gândit. Evenimentele din ultimele săptămâni arată însă tot mai clar că nu este vorba despre incidente izolate, ci despre o confruntare mai amplă între reformă și conservarea privilegiilor.
Când recent o moțiune de cenzură inițiată de socialiști a dus la căderea coaliției conduse de Ilie Bolojan, a devenit din nou evident cât de mare este influența vechiului sistem. PSD este, în fond, principalul partid în care fostele rețele securiste își văd reprezentate interesele. Este un conglomerat de nepotism, clientelism și funcții create artificial în aparatul de stat.
Dar PSD nu este singurul partid în care sistemul și-a întins tentaculele. Și în interiorul Partidului Național Liberal există o veche gardă care se opune reformelor lui Bolojan. Moțiunea de cenzură a fost, prin urmare, mai mult decât un simplu episod parlamentar. Ea a făcut parte dintr-o încercare mai amplă de a opri reformele.
Contururile acestei încercări devin tot mai clare. Socialiștii au reușit să atragă de partea lor o parte dintre liberali, populiștii de la AUR votează din obisnuință împotriva a tot ceea ce este liberal și reformist, iar președintele a lăsat lucrurile să se întâmple. Mai mult, propunându-l pe Veștea ca premier - provenit din tabăra opozanților lui Bolojan din interiorul PNL - el a sprijinit eforturile de fragmentare a partidului PNL și de formare a unei noi majorități împreună cu reprezentanții vechiului sistem.
În această seară se votează dacă guvernul condus de Veștea va primi sau nu un mandat.
Lângă vestea rea există și o veste bună - această implicare a președintelui în politica internă a PNL este discutată deschis și Ilie Bolojan a reacționat ferm. El i-a exclus din partid pe cei implicați în această tentativă de răsturnare a conducerii, și-a consolidat poziția în cadrul unei reuniuni naționale și a construit o alianță cu USR și cu partidul reprezentând minoritatea maghiară. Acest bloc nu dispune de o majoritate parlamentară, dar transmite un mesaj clar: fără colaborare cu vechea putere coruptă.
Astfel, în Parlament s-a ajuns la o situație paradoxală. PSD îl susține pe premierul liberal disident Veștea și, în același timp, cerșește sprijinul membrilor AUR, un partid care și-a construit ascensiunea promițând să distrugă tocmai sistemul pe care PSD îl reprezintă.
Devine tot mai evident cum vechiul sistem al favorurilor, contractelor cu statul și influențării justiției își mobilizează toate resursele pentru a opri reformele.
În această seară vom afla dacă va reuși.
Dacă mâine veți citi în ziare că România are un nou prim-ministru, veți înțelege poate mai bine ce s-a întâmplat în culise. În ochii multor reformiști, aceasta ar însemna că România pierde din nou șansa de a rupe definitiv cu vechile tipare de putere, clientelism și influență politică.
Totuși, ar fi o greșeală să privim România exclusiv prin prisma politicii. Cine urmărește evoluțiile politice riscă să uite ce țară se află dincolo de această luptă permanentă pentru putere.
Tocmai de aceea continui să îi încurajez pe oameni să viziteze România. Nu doar pentru că este o țară extraordinar de frumoasă și sigură, cu Munții Carpați, Delta Dunării și o diversitate culturală impresionantă, ci și deoarece contactul direct contează. Fiecare turist care ajunge în România descoperă o țară foarte diferită de imaginea care circulă adesea în Europa Occidentală. În același timp, aceste contacte întăresc legăturile cu Europa, cu deschiderea, spiritul antreprenorial și schimbul de idei pe care aceasta le reprezintă.
Viitorul României - sau mai bine spus viitorul Europei - nu se decide doar în Parlamente, în instanțe sau în sediile partidelor. El este modelat și de milioanele de contacte dintre oameni: studenți care învață în Europa, antreprenori care colaborează peste granițe și turiști care descoperă că România este mult mai mult decât problemele sale politice.
Tocmai de aceea, o vizită în România poate fi o mică investiție în tipul de țară pe care mulți români speră să o construiască: o țară încrezătoare în sine, europeană și deschisă către lume.
Acest articol a fost publicat și pe blogul autorului – la-malu-bistritei.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.