Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tăietoarea de capete a fost acolo cu capul!

Sorana

„În setul decisiv, am reușit să rămân acolo mental și fizic”. Explicația victoriei răsunătoare a Soranei Cîrstea asupra favoritei nr. 9 Australian Open, supercampioana Petra Kvitová, a fost dată chiar de Sorana. Aș adăuga doar că e valabilă pentru întregul meci.

Sorana a intrat pe teren cu relaxarea dată de gândul „N-am ce pierde”. Așa că nu s-a speriat când cehoaica a început în asalt, cu loviturile ei dărâmătoare. Condusă cu 3-1, n-a încercat un joc defensiv – nici nu cred că poate așa ceva! –, a răspuns la fel de agresiv atacurilor Kvitovei, și contrele i-au intrat! Momentul psihologic a fost la 3-2 pentru Kvitová, când Sorana a avut minge de break. Cehoaica a vrut cu tot dinadinsul să ia acel punct, Sorana s-a ținut cu dinții. Au fost 9 schimburi de lovituri ascuțite, fiecare părând ultima. Românca a reușit să închidă cu o dreaptă cros agățată în ultima clipă, la care Petra n-a mai fost în stare să se ducă!... Atunci cred că i-a trecut prin cap Kvitovei că o așteaptă un meci lung, că s-ar putea să nu câștige în 2 seturi, așa cum era pregătită mental. Asta a clătinat-o, și Sorana a știut să profite, câștigând setul cu 6-4. 

Setul 2 a fost conform planului și posibilităților dublei campioane Wimbledon, 6-1. Dar mai urma un set, în care s-a văzut de ce îi era frică Kvitovei și n-a scăpat. A cedat fizic în căldura de la Melbourne. Cu toate că a avut condiții mai bune de pregătire, s-a putut antrena, în vreme ce Sorana a trebuit să suporte 2 săptămâni de carantină grea, în camera de hotel, fără tenis...

Asta este Sorana, dacă „rămâne acolo” cu mințile, o jucătoare world class, supranumită când era foarte tânără „Tăietoarea de capete”, pentru că învingea surprinzător și clar adversare cap de serie. Meciul superb făcut cu Kvitová, care o trimite în turul 3 AO, face uitată recenta sa performanță, poate unică pe plan mondial, de a cere arbitrei avertizarea propriului ei antrenor, Adrian Cruciat, pentru că „nu tace din gură, îmi tot spune lucruri din tribună!...”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult