Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Trăim tot în RSR

Cristian Tudor Popescu

 ● „Eram obligată de situație să îl votez pe Georgescu. Dar ce era după el, era potopul! Cum îți permiți tu casă de milioane de euro la Viena? De bun român ce ești! Nu toți suntem proști. Unii te cunoaștem”. Asta spune fosta prim-ministră a președintelui cg, Diana Șoșoacă. Practic, partenera lui Iisus se încaieră cu trimisul lui Iisus. Arbitrul meciului este Părintele celor doi atleți ai creștinătății, Mache Teodosie. Prețul biletului de intrare, 0 (zero) lei. 

● Răspunsul lui cg la întrebarea „V-ați întâlnit cu H. Potra?” e inspirat de răspunsul Maricichii la întrebarea bărbatului ei „Maricico, te-ai regulat cu haidamacu ăla?”: „Bărbate, taie-mă cu maceta, omoară-mă, nu-mi aduc aminte!”.

● Năpârca cu ochelari Ponta urcă din nou pe piciorul mesei. Dacă scoate capul pe tăblie, primul lucru care se va întâmpla va fi reapariția lui Sebastian Ghiță în direct, în studioul România tv.

● Guvernul care se coace acum în pătratul coaliției PUPU, adică PSD, UDMR, PNL, USR, va fi un guvern de sacrificiu. Dar nu că se vor sacrifica guvernanții. Ați înțeles greșit, sacrificiul va fi al cetățenilor. 

 ● Cel mai mare serviciu pe care l-ar putea face Klaus Iohannis României ar fi să plece de la Cotroceni îndată ce e ales noul președinte al Senatului, care îl poate înlocui. Și până atunci, să se ducă la schi, la golf, în Republica Mataranga, numai să nu mai apară pe ecranul televizoarelor.

● În național-socialismul ceaușist, Partidul era mai socialist, Securitatea mai naționalistă. Faptul că cg l-a depășit pe Ciolacu, destui pesediști votându-l pe românos, înseamnă o victorie de etapă a Securității în războiul de zeci de ani cu Partidul, beneficiar fiind Rusia. Și că trăim tot în Republica Socialistă România. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult