Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Trandafirii și rahatul

Reiau ce ieri am scris în cheie comică. Furtul coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice îi vine mânușă lui Georgescu și AUR, care deja zbiară „Este trădare, o știm noi!”.

Altfel manieratul politician dl Kelemen Hunor își iese din fire după ce zile-n șir statul român nu produce nicio reacție la afirmația lui Georgescu cum că primește rapoarte, evident secrete, din interiorul serviciilor de informații: „E o problemă și în relațiile cu partenerii noștri externi, care o să spună: cum putem să dăm noi informații clasificate dacă ajung la un civil? Că, totuși, Georgescu aparent este civil. Suntem într-un rahat cât casa și nimeni nu reacționează”. 

 Georgescu livrează constant un număr impresionant de năsărâmbe (cuvânt dacic) și minciuni încremenitoare. Totuși, de data asta, înclin să-l cred. Se simte din ce în ce mai clar o mișcare acoperită Mîrga în instituțiile de forță ale statului: servicii secrete, armată, poliție, procuratură. Folositoare Kremlinului, mișcarea asta l-a emanat pe Georgescu, alegând momentul propice după victoria lui Trump de la începutul lui noiembrie. Dacă alegerile prezidențiale aveau loc în septembrie, cum era vorba între PSD și PNL, s-ar fi putut să nu avem încă niciun Georgescu, în așteptarea unei situații mai coapte în rău a țării.

Acesta e rahatul cât casa în care ne aflăm.

Faptul că Georgescu încă nu e la Cotroceni se datorează meciului de 70 de ani dintre Partid și Securitate, care s-au aflat pe rând la conducerea României după 1989. Au fost 10 ani ai Securității cu Băsescu, 10 ani ai Partidului cu Iohannis, iar acum Securitatea vrea din nou puterea. De aceea „nu l-a văzut nimeni venind pe Georgescu”, de aceea tăcerea de după zicerile amenințătoare, în stil clasic securistoid, ale lui Georgescu despre informațiile pe care le are cu privire la Iohannis, la șeful SIE, Vlase, la membri CCR etc.

Și nu e imposibil ca răul maxim, Partidul și Securitatea să oprească meciul și să stăpânească din nou împreună România, să se petreacă cu ajutorul altui personaj „de servicii”, V. Ponta.

Iată de ce nu m-ar mira câtuși de puțin ca lovitura țintită asupra Daciei din Olanda să fie altă mișcare a rahatului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult