Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Trei albume de ascultat la drum lung

Muzica de drum este o chestie foaaaarte subiectivă (și când zic muzică de drum mă refer exclusiv la ce îi cade bine unui șofer la drum lung). 

Am întâlnit oameni care nu se pot concentra pe Radiohead, alții care ascultă Marillion sau metale grele, foarte mulți care preferă o super-surdină din care nu se înțelege nimic și unii care nu se despart de radio, că le furnizează știri despre trafic, meteo și alte bazaconii. 

După cum spuneam, o chestie foaaaarte subiectivă.

Acum două zile am plecat spre Bistrița, oraș de care mă leagă multe amintiri frumoase, prieteni și câteva rude prin alianță. N-am apucat să mai scriu nimic aici pentru că nu e frumos să stai la un pahar de vorbă cu oameni pe care îi vezi de câteva ori pe an cu laptop-ul pe masă. Dar bineînțeles că am ascultat muzică pe drum, iar vreo două albume chiar merită menționate. Știu că am mai povestit despre ele și cu altă ocazie, dar n-are a face, nu poți asculta ceva nou în fiecare zi.

Primul este Freewheelin’ - Bob Dylan, al doilea album din cariera artistului. Foarte simplu, învârtindu-se aproape exclusiv în jurul unei chitare dezacordate, unei voci dogite și unei muzicuțe stridente, cu piese variind de la simpatic la dureros, majoritatea inspirate din cântece tradiționale, Frewheelin’ este capodopera absolută a muzicii folk, arhetipul albumului călătorului neobosit. Cred că este Dylan-ul meu preferat, deși îmi plac multe discuri din diverse perioade. În plus este perfect pentru un drum lin cu mult soare.

Celălalt este Gregory Porter – Liquid Spirit, o obsesie de vreo doi ani de care îmi e imposibil să scap (nu că aș vrea). O minunăție de album, foarte sincer cântat, jazz și un pic de soul, o voce cu un timbru cald de îți vine să o iei acasă și niște piese frumoase-frumoase, foarte echilibrat produse. Nu întâmplător i-a fost decernat Grammy-ul pentru cel mai bun album de jazz vocal din 2013 (distincție care anul ăsta i-a revenit lui Cecile McLorin Salvant, despre care o să povestesc în curând). O plăcere de ascultat la drum lung.

Astăzi am mai condus vreo două ore între Bistrița și Cluj, așa că vă mai povestesc despre cineva. Benjamin Clementine, un negru cu niște urechi mici-mici care și-a trăit viața între Londra și Paris, un fost adolescent homeless care a reușit să-și facă o carieră muzicală și care anul trecut a câștigat Mercury Prize-ul pentru primul său album, At Least For Now. Foarte influențat de musical, cu niște rădăcini de muzică africană bine ascunse în spatele fațadei de coarde și pian, utilizând rareori o secție ritmică, discul este o surpriză continuă și fascinantă. Au fost rare momentele în care m-am putut deconecta din vraja lui, și asta pentru că trebuia să fiu atent și la altceva. Probabil o să vi se pară un pic ciudat la început, aveți răbdare, o să treacă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • dudu check icon
    multumesc.
    • Like 0
  • Multumesc!
    • Like 0
  • Interesant, dar este foarte probabil sa te ia somnul. Baga nene un Slipknot si stai ,,bat,, tot drumul :). Frumos.... Greu cu Dylan dar Gregory m-a uns la suflet.
    • Like 0
  • check icon
    Aveati de facut norma de ne-ati reciclat aici articolul vechi de 2 saptamani de pe blogul dvs?
    • Like 0
  • La Benjamin Clementine m-am referit. Superb artist, multumesc!
    • Like 0
  • Inceputul mi s-a parut cunoscut... seamana foarte mult cu Stromae - Formidable.
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult