Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Vaccinul combate și prostia

Cristian Tudor Popescu

Nu m-am vaccinat încă. Mi-am așteptat rândul. Dar, după cum stau lucrurile, mă îndoiesc că voi reuși să mă înscriu pe 15 martie – oamenii vor să se vaccineze și vor asalta platforma pentru programări. Ceea ce mă îngrijorează în legătură cu imunizarea mea, dar mă și bucură.

Mă bucur că românii au rezistat propagandei feroce împotriva campaniei de vaccinare pe care o practică partidul Aurolacilor, senatoarea Balena Baliverna, mai ipocrit și mai perfid PSD, cu televiziunile aferente, precum și numeroasele grupuri de injectori de mesaje ale Kremlinului în România.

S-a încercat și se încearcă să fie speriați oamenii cu tot soiul de drobi de sare și riscuri mortale imaginare. Bineînțeles, vaccinurile occidentale sunt de la diavolul. Despre cele rusești sau chinezești, nicio vorbuliță de rău, dimpotrivă. În țările copleșite de gălăgia antimască și antivaccin domnește infernul – în uriașa Brazilie, unde manipularea e susținută chiar de președintele Bolsonaro, mor de covid 2 000 de oameni pe zi. În schimb, în Statele Unite, care dețin recordul mondial de infectări și morți din guvernarea Trump, în urma campaniei masive de vaccinare numărul de cazuri zilnice a scăzut cu 70% din ianuarie până în martie, iar decesele cu 40%.

În fața valului 3 al pandemiei, în România se strânge din nou șurubul restricțiilor. E posibil să ajungem, declarat sau nu, în situația de carantină totală, ca acum un an.

Of, Doamne, iarăși?!

Dar haideți să ne gândim dacă situația e aceeași. Și nu e. Pentru că atunci nu aveam nicio speranță la orizont, nu exista niciun vaccin. În mai puțin de un an, printr-un formidabil efort al științei medicale mondiale, avem vreo 10 vaccinuri, între care unele și-au demonstrat deja eficiența și lipsa de reacții adverse nonneglijabile. De aceea, aș compara această primăvară cu cea a anului 1945, când monstrul fascist mai făcea încă Răul pe planetă, dar se întrevedea anihilarea lui în câteva luni, ceea ce e posibil și cu bestia covid.

Prin urmare, cred că toate bâlbele, nepotismele, prostiile, cotonogelile interne ale actualei guvernări nu trebuie să ne demobilizeze de la a ne vaccina.

Firește, cu condiția ca autoritățile să asigure doze pentru toți doritorii, dincolo de cele câteva mii de lichele care ajung să-și aranjeze vaccinări peste rând.

Până și ceea ce s-a întâmplat în spitalul din Piatra Neamț și la „Matei Balș”, pentru care nimeni încă n-a dat socoteală, sau la spitalul județean din Sibiul Ralucăi Turcan și al lui Klaus Iohannis – dacă 15% din atrocitățile față de bolnavi apărute în presă se confirmă, e jale – poate să însemne un motiv în plus să te vaccinezi. Ca să nu ajungi la spital...

În ce mă privește, aștept vaccinul, cu masca pe figură, cu distanțare fizică și dezinfectare, cum fac de un an încoace, și voi respecta aceste reguli și după ce mă vaccinez.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Ana Maria Bălan

În facultate, am avut o colegă mai mare pe care mereu am admirat-o: super deșteaptă, implicată, genul de persoană pe care ai dori-o în echipa ta de medici. Am revăzut-o în primul ei an de rezidențiat: epuizată, dezumanizată, cinică. (Foto: Ana Maria Bălan/ Facebook)

Citește mai mult