Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Vaccinul combate și prostia

Cristian Tudor Popescu

Nu m-am vaccinat încă. Mi-am așteptat rândul. Dar, după cum stau lucrurile, mă îndoiesc că voi reuși să mă înscriu pe 15 martie – oamenii vor să se vaccineze și vor asalta platforma pentru programări. Ceea ce mă îngrijorează în legătură cu imunizarea mea, dar mă și bucură.

Mă bucur că românii au rezistat propagandei feroce împotriva campaniei de vaccinare pe care o practică partidul Aurolacilor, senatoarea Balena Baliverna, mai ipocrit și mai perfid PSD, cu televiziunile aferente, precum și numeroasele grupuri de injectori de mesaje ale Kremlinului în România.

S-a încercat și se încearcă să fie speriați oamenii cu tot soiul de drobi de sare și riscuri mortale imaginare. Bineînțeles, vaccinurile occidentale sunt de la diavolul. Despre cele rusești sau chinezești, nicio vorbuliță de rău, dimpotrivă. În țările copleșite de gălăgia antimască și antivaccin domnește infernul – în uriașa Brazilie, unde manipularea e susținută chiar de președintele Bolsonaro, mor de covid 2 000 de oameni pe zi. În schimb, în Statele Unite, care dețin recordul mondial de infectări și morți din guvernarea Trump, în urma campaniei masive de vaccinare numărul de cazuri zilnice a scăzut cu 70% din ianuarie până în martie, iar decesele cu 40%.

În fața valului 3 al pandemiei, în România se strânge din nou șurubul restricțiilor. E posibil să ajungem, declarat sau nu, în situația de carantină totală, ca acum un an.

Of, Doamne, iarăși?!

Dar haideți să ne gândim dacă situația e aceeași. Și nu e. Pentru că atunci nu aveam nicio speranță la orizont, nu exista niciun vaccin. În mai puțin de un an, printr-un formidabil efort al științei medicale mondiale, avem vreo 10 vaccinuri, între care unele și-au demonstrat deja eficiența și lipsa de reacții adverse nonneglijabile. De aceea, aș compara această primăvară cu cea a anului 1945, când monstrul fascist mai făcea încă Răul pe planetă, dar se întrevedea anihilarea lui în câteva luni, ceea ce e posibil și cu bestia covid.

Prin urmare, cred că toate bâlbele, nepotismele, prostiile, cotonogelile interne ale actualei guvernări nu trebuie să ne demobilizeze de la a ne vaccina.

Firește, cu condiția ca autoritățile să asigure doze pentru toți doritorii, dincolo de cele câteva mii de lichele care ajung să-și aranjeze vaccinări peste rând.

Până și ceea ce s-a întâmplat în spitalul din Piatra Neamț și la „Matei Balș”, pentru care nimeni încă n-a dat socoteală, sau la spitalul județean din Sibiul Ralucăi Turcan și al lui Klaus Iohannis – dacă 15% din atrocitățile față de bolnavi apărute în presă se confirmă, e jale – poate să însemne un motiv în plus să te vaccinezi. Ca să nu ajungi la spital...

În ce mă privește, aștept vaccinul, cu masca pe figură, cu distanțare fizică și dezinfectare, cum fac de un an încoace, și voi respecta aceste reguli și după ce mă vaccinez.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult