Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Verdict oficial al CNATDCU: Laura Codruța Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat

Consiliul General al CNATDCU a decis că procuroul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, nu a plagiat în teza sa de doctorat cu titlul "Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal". Recomandarea CNATDCU este aceea ca Laura Codruța Kovesi să își mențină titlul de doctor, a declarat preşedintele Comisiei Juridice a CNATDCU pentru Mediafax

Potrivit CNATDCU, 20 din cele 444 de pagini analizate prezintă similitudini cu alte lucrări, însă în acestea, spun reprezentanții Consiliului, nu sunt preluate idei originale aparținând altor autori, ci idei generale intrate în limbajul comun al profesioniștilor din domeniul dreptului, vehiculate ca atare în majoritatea lucrărilor de specialitate. „Doar 20 de pagini din 444 prezintă similitudini. Nu este vorba despre însușirea operelor altuia. O lucrare poate fi calificată ca plagiat când calitativ sau cantitativ autorul și-a însușit ideile altora fără a cita, de natură să afecteze esența tezei. Retragerea titlului este excesivă. Propunem ministrului menținerea titlului de doctor”, a spus Mircea Pop, profesor universitar la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj.

Anterior, Universitatea de Vest Timişoara stabilise, după analiza sesizării de plagiat făcute de Mugur Ciuvică, că 564 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate sunt similare cu alte surse, ceea ce, la nivelul întregii lucrări, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 la sută.

"Mâine are loc o şedinţă a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Univeristare (CNATDCU) în care se va decide prin vot rezultatul final asupra evaluării tezei de doctorat a doamnei Kovesi", a spus miercuri ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru.

La începutul acestei săptămâni, Comisia juridică a CNATDCU a primit raportul întocmit de comisia de experţi care a analizat lucrarea de doctorat a procurorului şef al DNA. Comisia de experţi a fost alcătuită din trei persoane. Raportul a fost prezentat pentru decizia finală Consiliului general al CNATDCU.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu cred că din acest moment trebuie să abandonăm orice subiect legat de plagiat. În România nu se plagiază... Că dacă o luăm pe procente cădem în ridicol. Cât la sută din lucrarea lui Ponta a fost plagiată? Dar a lui Tobă? Dacă 4,9% este acceptabil, ce procent nu este acceptabil? Cât poţi copia? 7,67% este acceptabil? Dar 15,465879%? Haideţi să nu ne prostituăm! Unde este Academia Română? Sub masă? Dar doctor CTP? Unde sunt DOCTORII în orice ai României? Când este vorba despre Tobă şi Ponta au toţi curaj, dar dacă vorbim despre doamna Kovesi... Tăcere... Eu zic să tăceţi. Pe veci!
    • Like 0
  • Nici 5%? La Ponta ce procent era?
    • Like 0
  • check icon
    Dacă ne luăm după marele gînditor contemporan Mugur Ciuvică și mărețele sale realizări, sigur că ne confuzăm total. Păi o lucrare de doctorat TREBUIE să aibă un procent destul de consistent de citate după alte surse, o lucrare de doctorat TREBUIE să arate că autorul este un erudit, nu un nea Tăgîrță făcut pe colțul mesei.
    • Like 0
    • @
      M-ai dezămăgit profund. Îţi recomand postarea mea.
      • Like 0
    • @ Constantin
      check icon
      Îmi pare rău, dar nu acesta a fost scopul, ci de a clarifica niște termeni de referință. Problema doctoratelor în România a început și s-a sfîrșit la nivel politic, selectiv, pentru anumite persoane. Nu așa se poate discuta.
      • Like 0
  • E prof. Mircea Bob, nu Pop....
    • Like 0
  • check icon
    Am uitat să adaug ceva. S-a vorbit pînă la oboseală despre softuri care detectează plagiatul. Da, există, dar... Softurile astea pot detecta exclusiv ceea ce există online ori cumva catalogat în baze de date în format electronic. Textele scanate, dar netrecute prin OCR precum și textele „clasice”, doar tipărite, chiar dacă catalogate și, eventual, și scanate, dar care pot fi folosite și necitate (adică, ați înțeles, plagiate) nu pot fi detectate de niciun soft. De aceea am spus că și conducătorul de doctorat și comisia au un rol esențial în filtrarea făcăturilor, aceștia sînt specialiști în domeniu și, dacă sînt onești și corecți, este imposibil să nu observe făcătura, dacît dacă sînt ei înșiși făcături. Ei, aici e o problemă, doamnelor și domnilor, adică aici e marea problemă... Ah, dar deja am scris prea mult.
    Pace nouă.
    • Like 1
  • check icon
    Cred că mulți nu au înțeles în ce constă un plagiat, iar faptul că se face referire la 20 de pag. din xyx pagini nu este, în sine un argument. Pot fi și mai multe pagini decît 20. Plagiat este atunci cînd folosești ideile altora FĂRĂ A LE CITA. Dacă sursa de inspirație/autorul este menționat(ă)/citată corespunzător, conform normelor uzuale în toată lumea, pot fi oricîte pagini. Sigur, cuvîntul „oricîte” trebuie înțeles cu bun simț, nu poți copia toată lucrarea, chiar dacă citezi scrupulos, o lucrare de doctorat trebuie să cuprindă o parte esențială drept contribuție la domeniu, idei noi, cîteva.
    În al doilea rînd, care – de fapt – ar trebui să fie primul: nimeni, se pare, nu vorbește ori vorbește în șoaptă despre conducătorii de doctorate și despre comisii. Aceștia, respectiv acestea, sînt responsabili/-le de „lansarea” unei lucrări cu pasaje plagiate. Tăcerea care domnește în jurul acestor conducători de doctorate și în jurul acestor comisii (cine au fost, efectiv, conducătorii doctoratelor plagiate și membrii comisiilor? expressis nominibus, clar, pe listă) arată faptul că, în esență, este vorba despre constructe politice, chiar dacă – la rigoare – este vorba despre lucrări de tip plagiat. Păi ori discutăm clar și serios ori ba.
    • Like 0
  • Adi check icon
    Nu ar trebui sa ne pese de Kovesi.

    https://fanaca.wordpress.com/2016/12/08/tanar-26-de-ani-educat-la-universitate-de-top-din-europa-votez-pnl/
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult