În fiecare săptămână, Ciprian Aber străbate cu mașina peste 1.000 de kilometri. Luni dimineață, vine de acasă, de la Sibiu, la compania din București la care lucrează. Aici are, timp de două zile, ședințe de dimineața până seara. Miercuri, se întâlnește cu partenerii de afaceri de la Brașov. Apoi ajunge din nou la Sibiu, la ora potrivită pentru a-și lua fetița de la afterschool. Iar o dată pe săptămână pleacă spre un sătuc izolat de la granița județului Argeș și județul Sibiu, unde are grijă de cei de cei 50 de stupi ai săi.
În vârstă de 42 de ani, Ciprian Aber este Business Solutions Manager la firma Network One Distribution - cel mai mare distribuitor de produse electro-it din România. Este, totodată, și un pasionat pescar. În urmă cu trei ani se afla la o partidă de pescuit cu un prieten de-al său, apicultor, care îi tot povestea despre creșterea albinelor. Și-a dat seama că îi făcea plăcere discuția, iar curiozitatea îl tot îmboldea să pună întrebări. La un moment dat, prietenul său i-a spus: „Auzi, nu vrei să îți fac eu cadou doi stupi de albine? Îi duci la tine la țară și ai grijă de ei...”
Și-a amintit cum, în copilărie, bunicul său îi aducea miere de la albinele sălbatice care trăiau în copacii din apropierea casei. Bunicul său tocmai murise, iar pe terenul care îi aparținuse nepotul a adus cei doi stupi. Dacă l-ar fi filmat cineva în acele momente, ar fi ieșit un fragment de film de comedie despre un bărbat de la oraș, învins de neajunsurile vieții rurale. Îmbrăcat într-un costum ca de cosmonaut, Ciprian Aber era alergat de colo până colo de un roi furibund. „Le deranjam atât de tare încât pur și simplu nu mă mai suportau”, își amintește el. Pe atunci, avea câte 20 de ciupituri de albină pe fiecare mână, iar mâinile i se umflau peste măsură.
„50 de stupi înseamnă foarte mult pentru cineva care are un job într-o companie”
Și-a dat seama că procedează greșit și a început să citească volume de specialitate și să urmărească tutoriale despre creșterea albinelor, realizate în special în Statele Unite ale Americii. Apoi a urmat un curs și și-a luat un atestat de apicultor. A devenit din ce în ce mai priceput la creșterea albinelor și și-a dat seama că acestea se simt cu atât mai bine cu cât nu intervii în mediul lor decât atunci când este neapărat necesar. Niciodată, de pildă, nu le ia mierea din cuib, deși, spune el, unii apicultori fac și asta.
„Un stup are 10, 11, 12 rame și în cuibul lor nu umblu niciodată. În momentul în care cuibul este plin cu albine și acestea ajung pe ultimele rame și pun miere pe ultimele rame, nu mai au unde depozita. Atunci le pun deasupra stupului o magazie sau chiar mai multe. Motivul pentru care noi beneficiem de miere, polen și așa mai departe, este pentru că albinele sunt cele mai „lacome” ființe de pe planetă. Și nu în modul rău, neplăcut. Dar ele culeg continuu, ceea ce este bine atât pentru flori, cât și pentru oameni”, explică Ciprian Aber. În doar 3 ani, a crescut numărul stupilor de la 2 la 50. „50 de stupi înseamnă foarte mult pentru cineva care are un job într-o companie”, mărturisește apicultorul.
Cu albinele în pastoral, în pădurile de salcâm și de tei
Ciprian Aber se ocupă singur de îngrijirea albinelor. El a vopsit și a accesorizat stupii cu mânere. El se ocupă de îngrijirea albinelor, el le montează magaziile suplimentare în care să depoziteze mierea și tot el pleacă cu stupii în trashumanță, în pădurile de salcâm și de tei. „Am observat, în primul rând la mine, că atunci când lucrurile nu merg bine oamenii au tendința să dea vina pe ceilalți. Din acest motiv, am vrut să fac totul singur, ca să nu am pe cine altcineva să dau vina, în caz de eșec”, spune Ciprian Aber. Îi place să lucreze în mijlocul naturii și a plantat în apropierea stupinei sale nenumărați arbori, în special evodia, supranumit copacul mierii.
Dar nu doar pe terenul său a plantat copaci: Ciprian Aber este unul dintre cei care contribuie la refacerea unei păduri din județul Sibiu și a plantat, împreună cu fiica peste 200 de puieți de stejar
Cel mai important moment pentru un apicultor este primăvară: atunci albinele trebuie pregătite pentru a fi în formă maximă pentru momentul în care trebuie să culeagă nectarul plantelor. Primăvara, apicultorul le dă albinelor o serie de suplimente din miere și polen, din zahăr din trestie de zahăr ori lapte praf. Apoi le tratează pentru a preveni infectarea lor cu un parazit extrem de periculos, varoa, care a decimat în ultimii ani populația de albine la nivel mondial. Spune că pentru tratamente folosește substanțe care se găsesc fie în corpul albinei, fie în mediul ei pentru a se asigura că mierea este „curată”. Iar după ce totul este pregătit pleacă în primul său concediu din an - două săptămâni cu albinele în transhumanță.
Și-ar dori să ajungă cu albinele în Delta Dunării
I-ar plăcea să le poată duce pe câmpuri de rapiță sau de floarea soarelui însă nu face niciodată acest lucru. „În România, se folosesc încă în agricultură substanțe care sunt interzise în alte părți din UE”, spune el. Din acest motiv, încarcă stupii în camionul pe care și l-a achiziționat în acest scop și pleacă împreună cu alți prieteni apicultori într-una dintre primele păduri de salcâmi care înfloresc în România: în județul Dolj, lângă Calafat. „Însă chiar dacă sunt în mijlocul naturii răspund la mailuri, la telefoane, rezolv probleme de serviciu și mă întâlnesc, uneori, chiar cu clienții din Craiova, care mă vizitează”, explică Ciprian Aber.
Un alt loc în care merge cu albinele este într-o pădure de tei, însă visul său cel mare ar fi să ajungă cu albinele în Deltă. „Delta este un loc extraordinar, iar mierea de baltă este cea mai bună, datorită bogăției de flori și de plante de acolo”, explică el. De altfel, bogăția de plante din flora spontană a României, aflată aproape pretutindeni, face ca mierea polifloră de aici să aibă o calitate excepțională.
Visează ca într-o bună zi să plece cu albinele în transhumanță primăvara, când înfloresc câmpurile de rapiță și să revină la stupină abia în octombrie, după ultimul cules al albinelor în Delta Dunării
Va vinde miere sub brandul „Bee Different”
În următoarele luni, va lansa împreună cu alți apicultori un brand de miere - „Bee Different”. Mierea va putea fi cumpărată atât de către persoane fizice, cât și de către companii care doresc să facă un cadou partenerilor de afaceri. Din acest motiv Ciprian Aber s-a gândit să o ambaleze într-un fel mai special, în borcane de sticlă pictate manual.
Pe site, clienții vor găsi informații despre locul în care au cules albinele, buletine de analize care atestă calitatea mierii, dar și rețete culinare și de remedii naturiste care au drept principal ingredient mierea. Ciprian Aber vrea să le prezinte clienților săi inclusiv un buletin de analize din Germania, tocmai pentru că în România este comercializată și miere contrafăcută.
Unii apicultori, atrage el atenția, le dau albinelor apă cu zahăr sau un produs îndulcit din cereale la un preț accesibil. Însă substanța care rezultă nu poate fi numită miere.
Acesta ar vrea ca statul să reglementeze mai bine folosirea substanțelor chimice în agricultură și să îi sprijine mai mult pe apicultori. „Ungaria produce aproape la fel de multă miere ca România, deși noi aici avem apicultori foarte buni”, spune el.
Următorul pas pentru Ciprian Aber este să își certifice mierea drept produs bio. Locul în care este stupina este departe de sursele de poluare și puține mașini trec pe acolo.
A plantat copaci și are și o fâneață, despre care spune că este utilă atât pentru albine cât și pentru cele 100 de oi pe care le are. „Sunt extrem de neprofitabile, sunt un fel de animale de companie. Probabil că or să moară toate de bătrânețe, nu am tăiat niciun miel, nu am putut”, spune el.
Merge în școli și le povestește copiilor despre albine
În timpul „Săptămânii Altfel”, Ciprian Aber merge prin școli ca să le povestească copiilor despre albine. Aduce cu el un stup gol, o ramă încărcată de miere și o cutiuță securizată în care are o matcă și mai multe albine.
Le spune între altele cum albinele nu au niciun fel de impact negativ asupra mediului, în schimb noi oamenii avem un impact devastator asupra albinelor. „Copiii sunt extrem de inteligenți și empatici. I-am întrebat care cred ei că este cel mai dăunător lucru pentru albine și mi-au spus imediat că plasticul. Apoi i-am întrebat dacă vin cu mine să strângă PET-urile și au fost încântați”, povestește Ciprian Aber.
Care e cea mai importantă lecție învățată de la albine? „Singuri putem face multe lucruri bune. Împreună, rezultatele sunt spectaculoase. În viață nu e despre mine, e despre noi”.
Acest articol face parte dintr-o serie oferită de Mercedes Benz Vans- X-Class, dedicată unei generații în plină construcție. O generație formată din oameni dinamici, curajoși, care au puterea să schimbe cu deciziile pe care le iau comunitățile în care se integrează.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
pt 50 de stupi declarați plătești impozit pt 49 nu
și pt 30 oi , ... E bună dragostea asta dar textul e prea idilic.
Multă sănătate și fericire.
P.S. Imi place mult cum s-a folosit jocul de cuvinte Bee Different intr-o marca. Elegant!
P.S. 1. Nu inteleg folosirea cuvantului corporatist in titlu si ce inseamna acest lucru? Este de bine sau nu? Este un statut acest lucru sau o meserie ?Ar trebui sa il trecem in cartea de vizita? In al doilea rand ce inseamna o corporatie? O firma care are filiale in doua tari este corporatie? Daca daca are filiale in peste 50 de tari? Este tot corporatiei? Sau este in functie de cifra de afaceri? O companie care face 1 milion de euro este corporatie sau nu? Iar daca face peste 10 miliarde de Euro este tot o corporatie? Toata media foloseste acest cuvant, dar nimeni nu il explica clar ce inseamna. In pus, in anumite articolele corporatisti sunt prezentati ca raul de pe lume si ca traiesc intr-o bula sau intr-o "inchisoare de lux" , iar in altele ca salvatorii Romanie, ca fara ei nu am exista ca economie, creativitate, etc. Cum stam pana la urma?