Un alt fel de patriotism. Venit în România în 1986, medicul Hadi Rahimian face chirurgie la un nivel excepțional: operează copii direct în burta mamei

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Doctorul Hadi Rahimian – al cărui nume înseamnă conducător pe calea Binelui - a venit în România în 1986, după ce tatăl său nu și-a mai permis să îl trimită în SUA, la studii, iar în fosta Iugoslavie i-a fost refuzată intrarea în țară, deși avea viză. Viața l-a adus aici și e recunoscător: a studiat Medicina, s-a căsătorit cu colega de facultate care lua notițe la cursuri excelent și a devenit pionier în chirurgia materno-fetală, fiind omul care a transformat în părinți zeci de cupluri din România. În tinerețe și-a dorit să fie pilot militar, dar după ce Irakul i-a atacat țara a ales să facă în viață doar bine. „Niciodată nu poți să zici că se întâmplă ceva bine, chiar dacă tu îți aperi țara”, povestește. „În război se întâmplă lucruri groaznice. Noi am fost 300 de tineri împreună și ne-am întors acasă 70. În doi ani au murit 230 dintre noi. Prieteni apropiați. E foarte greu”. Așa i s-a născut dorința de a studia Medicina. Iar visul de a face bine s-a împlinit. „Am o idee fixă”, spune. „Unii cred că viața e ca un joc de șah, dar nu. Nu poți să zici că eu o să fac așa, el o să facă nu știu cum, văd 20 de mișcări înainte și o să câștig jocul. Nu; viața e ca un joc de table. Trebuie să știi să joci, dar trebuie să îți vină și zarul. Dacă tot jocul dai doar șase-șase, atunci sigur pierzi. Trebuie să vină exact numărul de care ai nevoie. Și mie mi s-au întâmplat lucrurile așa cum mi s-au întâmplat. N-am ales să vin în România. Așa a vrut Dumnezeu. Nu știu ce se întâmpla cu visul meu dacă mergeam în Statele Unite, dar Da, în România l-am realizat”. Doctorul este român cu acte, după ce, l-a oprit pe stradă pe președintele de atunci al României, Emil Constantinescu: „Am traversat strada așa, glonț, m-am dus la el (…) Zic Domnul președinte, vreau să vorbesc cu dumneavoastră (…) Sunt medic, am copii, am familie, lucrez în spital aici. Sunt iranian, am pus actele de trei ani de zile pentru cetățenie și de fiecare dată când mă duc nu îmi dă. Acum mi-au cerut și niște bani să le dau: 2.500 de dolari. Eu nu am bani”. La o lună de la discuția din stradă, dr. Hadi Rahimian a devenit român. Cu acte.

„Cu o cameră mică intrăm în copil și..”

Medic primar obstetrică-ginecologie, Hadi Rahimian este printre puținii specialiști în chirurgia materno-fetală din România. Cu experiență în urmărirea sarcinii cu risc înalt, la directorul medical al Diviziei de Maternități Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria ajung anual zeci de gravide care află, după un control sau o ecografie, că fătul nu se dezvoltă corespunzător sau că are diferite afecțiuni. Intervențiile pe care acesta le realizează – parte dintre ele în premieră națională – sunt greu de înțeles de cei mai mulți dintre noi: transfuzie intrauterină fetală pentru anemie severă, fotocoagulare laser pentru sindrom transfuzor-transfuzat sau șunt toraco-amniotic pentru hidrotorax fetal. Dincolo de denumirile lor, toate înseamnă viață. “Sunt operații minim invazive, în care intrăm cu o cameră mică în copil, operăm și ieșim”, explică chirurgul. „Sau sunt operațiile mari, mai invazive, în care scoatem copilul afară, parțial, și operăm. Punem la loc și închidem defectul. Sau rezolvăm defectul. Sau îl facem ca să fie mult mai ameliorat când se va naște”. Intervențiile încep de la 18 săptămâni vârsta gestațională a fătului, făt care măsoară 10-12 centimetri. 

În anul în care Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria împlinește 30 de ani, platforma editorială Republica vă propune un exercițiu cu valoare de documentar. Vom afla poveștile cadrelor medicale care te ajută să conștientizezi că #Ești Mai Puternic Decât Crezi. Sunt oameni ale căror nume pentru mii de români sunt sinonime cu viața, șansa și salvarea. Sunt oameni ale căror urme și gesturi medicale le purtăm pe trup, în minte și în inimi. Astăzi: doctor Hadi Rahimian, directorul medical al Diviziei de Maternități Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria.

„Mai mult” și „diferit”

Hadi Rahimian este printre primii chirurgi care au început să facă operații intrauterine în țară. L-a împins nevoia de a ști și de a salva copii nenăscuți încă. I s-a întâmplat ca un făt să moară în burta mamei, pentru că n-a găsit pe nimeni în România care să îi facă o transfuzie intrauterină. Erau anii ’90, iar el lucra într-un spital de stat, Pantelimon. Urmărea gravide și intra cu ele la sală, asistându-le în procesul nașterii. A avut o pacientă însă, cu o sarcină cu probleme. „Am reușit să diagnostichez anemia copilului”, povestește medicul, “dar nu am găsit pe vremea aia o metodă ca să poată fi salvat. Și am început să caut, să văd cam ce se poate face. Și am văzut că se poate face transfuzie în uter, în anumite țări. M-am interesat să văd unde pot să învăț mai mult”. „Mai mult” și „diferit” de ce se face acasă a fost calea aleasă de dr. Hadi. A început să meargă în diferite centre și clinici ca să învețe „tot ce se poate învăța”, pentru că “nu există un singur loc de unde să le înveți de toate”. A obținut o competență în ecografia obstetricală și ginecologică și, la Spitalul Cantacuzino (n.r. unde a lucrat după Pantelimon), a realizat prima amniocenteză din România și prima biopsie de vilozități (n.r. recoltarea unei probe de țesut placentar, sub ghidaj ecografic, pentru a se depista eventuale anomalii genetice). „Acum mi se par lucruri ușoare, la îndemâna oricui, dar la vremea aceea era ceva”, povestește. O reglementare a ministrului Sănătății din acea perioadă (n.r. 1996/1997) i-a interzis doctorului Rahimian să mai urmărească pacientele în spital, pentru că avea o colaborare cu o clinică medicală privată, devenită ulterior rețeaua Regina Maria. Acolo se ducea medicul, în baza unei înțelegeri cu proprietarul policlinicii, doctor la rândul său. „Mergeam, făceam consultații, dar puteam să văd ecografic și pacientele din spital, iar ele să nu plătească”. Pentru că în timp situația de la Cantacuzino nu s-a rezolvat, dr Rahimian a demisionat și a ales să lucreze doar în sistemul de sănătate privat. „M-am dezvoltat odată cu Regina Maria”, spune medicul astăzi. A fost încredere și creștere împreună. „M-au susținut tot timpul, mi-au dat mâna liberă, mi-au dat tot ce am avut nevoie ca să fac ceea ce cred că trebuie să fac. Și m-au ajutat foarte mult și mi-au suportat toate viciile”, explică acesta. Iar „viciile” unui chirurg de excepție înseamnă, în anumite situații, solicitarea unor reduceri financiare pentru pacienți.

Pro sau contra inteligenței artificiale în diagnosticare

Hadi Rahimian spune despre sine că e un om de acțiune. Pentru că îi place să vadă rezultatele actelor medicale rapid s-a îndreptat spre chirurgie: robotică, laparoscopică, oncologică și materno-fetală. „Îmi place să fac operații”, mărturisește și petrece destul de mult timp în sală. Are un crez: că pentru orice copil, care poate trăi normal - „măcar 80 la sută normal”- trebuie să te lupți. Pacientelor sale le vorbește cu empatie, fără să creeze distanțe. Le recunoaște spaimele - „Să pui un diagnostic corect și să aibă un prognostic prost”, și le simte relaxarea - „Când vin pentru a doua opinie și cineva le-a zis că prognosticul e foarte prost, iar tu îi spui că nu e chiar așa, că există o rezolvare”. „Le spun ce cred, le spun ce văd, le spun ce cred și le spun ce rezolvare există. Dacă vor să accepte - bine, dacă nu, pot cere o altă opinie și la altă parte. Așa cred eu: că nu trebuie să forțezi pacientul să aibă încredere în tine. Trebuie să îți faci meseria. Dacă îți faci meseria onest și corect, rezultatul imediat o să fie că o să aibă încredere. Dacă încerci să faci lucrurile invers, adică să aibă încredere în tine și după aia să fii tu onest și corect, nu merge”. Când intră la sală, Hadi Rahimian nu îmbracă altă haină: „Sunt om și chirurg în același timp”, spune. „Cu toate emoțiile și cu toată responsabilitatea. Dar nu împiedică unul pe celălalt. Adică nu poți să fii chirurg și să nu fi om. Nu există așa ceva”. În intervențiile sale se folosește de tehnologie și de inteligența artificială- văzute ca „ajutor enorm pentru medic și pacient”. „Să zicem că eu fac o ecografie și găsesc ceva, teoretic vorbim, găsesc un os nazal mai mic. Bun, eu când văd osul nazal mai mic... mă gândesc la cinci sindroame, zece sindroame, hai, foarte deștept dacă sunt, 20 de sindroame. Dar dacă ai un program special dezvoltat pentru asta poți avea 50, 60, 70 de posibilități și îți cere să completezi niște date. Și când le completezi, restrânge cercul și, la un moment dat, îți da 5-6 diagnostice și îi spune și ce trebuie să faci. Asta e un ajutor enorm”. Atât tehnologia cât și AI trebuie folosite, dar cu atenție, precizează medicul, care le aseamănă unui cuțit: „Cuțitul, dacă e dat în mâna unui golan, poate omorî 10 persoane. Dacă îl folosește un chirurg, salvează 10 oameni”.

Confruntarea sistemelor de sănătate: „M-au întrerupt”

Întrebat care a fost în ani cea mai solicitantă, dificilă sau complicată intervenție efectuată, Hadi Rahimian vorbește despre premierele medicale: „Vezi în altă parte, intri în operație și faci. Și responsabilitatea e foarte mare. Am simțit greutatea asta”. Amintește momentele din 2009 - 2010 când, după intervenții intrauterine extreme, a mers la Congresul de Obstetrică și Ginecologie, ținut la Iași, să prezinte cazurile. „Erau profesori și mă așteptam ca să accepte ideea, ca să pot face și lucrurile astea. M-au întrerupt pe la jumătatea prezentării, s-au ridicat unu - doi că ce e asta, că e științifico-fantastic că tu poți să faci operațiile astea, dar cum poți, că nu știu ce. (..) Și erau două încărcături pentru mine. Una, că era o luptă între sistemul privat și sistemul de stat. Și al doilea, erau niște profesori de la care mă așteptam cel puțin să aibă o minte foarte deschisă. Să înțeleagă situația asta; să spună: Băi, s-a găsit unul care face niște lucruri pe care noi nu le facem. Sau știm că există, dar nu facem. Sau, cel mai rău este că noi știm și nici nu facem. Păi, dacă el știe și face, hai să îl întrebăm, să vedem cum face. Dar să mă întrerupi în mijlocul discuției și să începi că e științifico-fantastic, că sunt prostii... Atunci mi-am dat seama cu cine am de-a face. Și m-a făcut și mai încăpățânat. Și cu mai multă tărie am continuat”. Astăzi, parte dintre colegii care l-au întrerupt în urmă cu 15 ani pe dr. Rahimian și-au făcut propriile clinici și au dezvoltat ideile care păreau pentru la acel moment SF. Medicii tineri îi cer uneori ajutorul, iar doctorul îi ajută bucuros. „Știința are un impozit”, spune, „iar eu îl plătesc pentru ei”. Rahimian e recunoscător pentru toate intervențiile și reușitele medicale: „Nu am făcut asta singur. M-au ajutat foarte mulți oameni. Adică sunt doctori care au venit și au operat. Au fost operații de neurochirurgie și a venit un medic neurochirurg să mă ajute. Nu am fost niciodată singur. Și colegii de la Regina Maria, de la administrație, de la tot ce e suport, asistente, medici anestezici, neonatologi, alți medici care lucrează în spitale de stat, când am avut nevoie de ajutorul lor, au venit (...). Dar atunci am simțit o barieră. M-a ajutat Dumnezeu că s-au strâns oamenii în jurul meu, mă rog, în jurul ideii de bine; pentru că oamenii când văd o idee bună, o simt și vin în jurul ei”. Crede că asta îi lipsește României: o idee bună în jurul căreia oamenii să se coaguleze. Iar Binele îi va face pe oameni fericiți.

Dorința doctorului Hadi Rahimian

Se simte copleșit de încrederea și de recunoștința pacienților săi. Și îl bucură orice Mulțumesc, oricând ar veni el și de la cine. Amintește de întâlnirea avută recent, cu un domn, care îl aștepta în fața cabinetului de consultații: „Zice: - Bună bună ziua, mă țineți minte? Zic: - Nu. El, foarte fericit, zice: Acum 10 ani mi-ați salvat copilul, și acum e bine, am venit să vă mulțumesc. Lucrez pe Uber și, de fiecare dată când trec prin fața spitalului, mi-aduc aminte de dumneavoastră, dar astăzi am îndrăznit să vin să vă mulțumesc. Păi asta nu e puțin lucru. Din punct de vedere omenesc. M-am bucurat foarte tare”. Întâlnirile cu pacienții săi- copii operați în uter, proveniți din toată România, ori din Moldova, Ungaria și Bulgaria- sunt alte momente de bucurie pentru medic. „Primul copil care a fost operat are acum 17 ani. Și cam de fiecare dată, în fiecare an de Crăciun, fie mă sună, fie vine să mă vadă. E o stare de fericire. Și a intrat la un liceu foarte bun în București, că a dat capacitatea. Mă bucur foarte mult când îi văd. Și când vin părinții și îmi dau copiii în brațe și le zic Uite, doctorul, nu știu ce... Ei mă văd ca un Dumnezeu, dar de fapt sunt doar un doctor (...) Și acum câteva zile a venit o fată la mine, care e gravidă, are 27 de ani, și e între copiii pe care i-am născut eu”.

Ce își dorește doctorul Rahimian? Un spital care să aibă de toate. Un spital pentru mamă și copil. Un spital în care viitoarea mamă să fie luată în evidență, să facă investigații, să nască, să își opereze copilul tot acolo – dacă acesta e diagnosticat cu vreo malformație - și să plece acasă, la final, împreună. “Pentru că noi acum, în România, avem această disfuncționalitate: maternitatea e separată de spitalele de pediatrie și de chirurgie pediatrică”. 

Imagine și montaj video: Cristian Tomoială / Matchcut

Regina Maria 3.0 este un proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp