Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Vlad nu trebuie să mai fie ministru

Vlad Voiculescu.

Analizând toate mesajele și postările, și sunt foarte multe, la articolele subsemnatului cu subiectul Voiculescu demitere și ce a urmat, precum și discutând direct cu susținătorii fostului ministru al Sănătății, desprind următoarea concluzie:

Dl Vlad Voiculescu a reușit o performanță cu totul deosebită în politică – și-a creat o masă de adepți care cred în El, orice ar spune și ar face, ca un Iisus, cu care îl asemuia cineva pe fbk – „sacrificat ca mielul de Paște într-o zi ploioasă”. Genul acesta de alegători sunt mult mai prețioși decât cei care te susțin din considerente raționale, căci aceștia pot să nu mai fie de acord cu tine la un moment dat și să te părăsească. Primii, credincioșii, merg cu tine până-n pânzele negre, resping violent tot ce spun alții, bazându-se nici măcar pe faptele, ci pe vorbele lui Vlad Mântuitorul, pe care le iau de bune până la Dumnezeu.

Am spus Vlad. Niciun personaj politic din galeria ultimilor ani nu a fost vehiculat printre votanții săi cu numele de botez. Lui Iohannis i-au zis Iohannis, nu Klaus, deși a fost ales cu un număr covârșitor de voturi în 2019, lui Orban niciodată Ludovic, cel mult Lucovid. Cîțu nu poate fi decât Cîțu, când nu e Mîțu, nu Florin. Cioloș rămâne Cioloș, nu Dacian, iar Barna nu e nici Barna, darmite Dan. Numele mic al lui Ciolacu nu cred că-l știu nici votanții PSD.

Voiculescu e Vlad, chiar Vlăduț.

Cu un asemenea electorat, mi se pare prea puțin funcția de ministru al Sănătății de care se cramponează până la descarcerare dl Vlad Voiculescu. Ar trebui să țintească mai sus – întrucât în aparatul de stat nu există posturi de Cristoși, președinția României ar fi pe măsura iubirii, da, iubirii, de care se bucură Domnia Sa.

Oi fi contribuit și eu la acest fenomen, când spuneam, în 2016, în direct și la oră de vârf, întrebat fiind dacă creditez vreun ministru din guvernul Cioloș – da, Vlad Voiculescu. Așa că, cine știe, poate mă face și pe mine Vlad un apostol onorific sau ceva, după ce ajunge la Cotroceni. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult