Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Vlad nu trebuie să mai fie ministru

Vlad Voiculescu.

Analizând toate mesajele și postările, și sunt foarte multe, la articolele subsemnatului cu subiectul Voiculescu demitere și ce a urmat, precum și discutând direct cu susținătorii fostului ministru al Sănătății, desprind următoarea concluzie:

Dl Vlad Voiculescu a reușit o performanță cu totul deosebită în politică – și-a creat o masă de adepți care cred în El, orice ar spune și ar face, ca un Iisus, cu care îl asemuia cineva pe fbk – „sacrificat ca mielul de Paște într-o zi ploioasă”. Genul acesta de alegători sunt mult mai prețioși decât cei care te susțin din considerente raționale, căci aceștia pot să nu mai fie de acord cu tine la un moment dat și să te părăsească. Primii, credincioșii, merg cu tine până-n pânzele negre, resping violent tot ce spun alții, bazându-se nici măcar pe faptele, ci pe vorbele lui Vlad Mântuitorul, pe care le iau de bune până la Dumnezeu.

Am spus Vlad. Niciun personaj politic din galeria ultimilor ani nu a fost vehiculat printre votanții săi cu numele de botez. Lui Iohannis i-au zis Iohannis, nu Klaus, deși a fost ales cu un număr covârșitor de voturi în 2019, lui Orban niciodată Ludovic, cel mult Lucovid. Cîțu nu poate fi decât Cîțu, când nu e Mîțu, nu Florin. Cioloș rămâne Cioloș, nu Dacian, iar Barna nu e nici Barna, darmite Dan. Numele mic al lui Ciolacu nu cred că-l știu nici votanții PSD.

Voiculescu e Vlad, chiar Vlăduț.

Cu un asemenea electorat, mi se pare prea puțin funcția de ministru al Sănătății de care se cramponează până la descarcerare dl Vlad Voiculescu. Ar trebui să țintească mai sus – întrucât în aparatul de stat nu există posturi de Cristoși, președinția României ar fi pe măsura iubirii, da, iubirii, de care se bucură Domnia Sa.

Oi fi contribuit și eu la acest fenomen, când spuneam, în 2016, în direct și la oră de vârf, întrebat fiind dacă creditez vreun ministru din guvernul Cioloș – da, Vlad Voiculescu. Așa că, cine știe, poate mă face și pe mine Vlad un apostol onorific sau ceva, după ce ajunge la Cotroceni. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Ayatollah Ali Khamenei Teheran / sursa foto: Profimedia

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile coordonate SUA-Israel, de sâmbătă dimineața, de la Teheran. Presa de stat iraniană notează că Ali Khamenei a fost ucis în biroul său, în primele ore ale zilei de sâmbătă, în timp ce „își îndeplinea îndatoririle”. Presa de stat iraniană a anunțat, de asemenea, că fiica, ginerele și nepotul ayatollahului au fost uciși într-un atac.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Totalitarismul feroce al conducerii Iranului este echivalent cu totalitarismul nazist, care nu a cedat nici când a murit Hitler; în locul național-socialismului, religia musulmană dusă la extrem. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice = SS. Disprețul și cruzimea cu care omoară zeci de mii de iranieni, demne de Führer.

Citește mai mult

Violenta domestica / sursa foto: Profimedia

Știu cum arată o casă în care o femeie a fost lovită, pentru că, în aproape 30 de ani de muncă în protecția copilului, am intrat în destule case în care aerul era prea greu ca să respiri normal. Case în care copiii vorbeau în șoaptă, fără să li se ceară. Case în care mama trăgea mâneca în sus și spunea că s-a lovit de ușă, cu ochii în pământ, în timp ce copilul se uita fix la mine, de parcă voia să-mi spună altceva, dar învățase deja că tăcerea e mai sigură decât adevărul.

Citește mai mult

Steag Iran / sursa foto: Profimedia

Mă amuză specialiştii care explică, cu un zâmbet doct şi o hartă colorată în spate, că ştiu exact ce va urma în Orientul Mijlociu. Dacă ar fi fost atât de simplu, şahinşahul ar fi murit pe tron, Khomeini ar fi rămas un exilat pitoresc într-o Franţă în care intelectualii de stânga îi adulau pe revoluţionari, iar experţii occidentali nu ar mai fi fost nevoiţi să îşi rescrie memoriile explicând cum „semnalele existau” şi în 1979, dar n-au fost interpretate corect.

Citește mai mult