Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Votul și vaccinul

Cristian Tudor Popescu

De 30 de ani scriu și vorbesc despre alegeri. 20 mai 1990 a ajuns să mi se pară o ficțiune, un film artistic: pe vremea aceea, oamenii credeau că în schimbul buletinului de vot ștampilat, fiecare primește ce-și dorește, ca de la un Moș Nicolae bun. Că Moș Nicolae cel Rău de-aia desființase votul, ca să n-aibă oamenii căldură, apă caldă, lumină, medicamente, avorturi libere, banane și desene animate. Toate acestea urmau să țâșnească din urnă, ca dintr-un corn al „abudenței” democratice, era convingerea multora dintre românii veniți la vot îmbrăcați frumos în procentajul de basm de 80%.

Astăzi, în decembrie 2020, în pragul alegerilor pentru Parlamentul României, starea de spirit cea mai răspândită e lehamitea, mergând până la dispreț: votul e o bucată de hârtie fără valoare, ba chiar o amendă, că s-au cheltuit o groază de bani din buzunarul nostru ca să se organizeze alegeri.

De ce? Degeaba. Nu se schimbă nimic. Pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii. Pemelé, puserdé, aceeași mizeri-é. Și ne mai căptușim pe acolo și cu un covid de ăla, de care nu există...

Ce să mai spun, ce să le mai spun acestor oameni dezamăgiți, când și eu am obosit, și cuvintele s-au săturat și ele? Doar atât:

Dezamăgirea vine după amăgire. În cazul alegerilor, amăgirea constă în a te duce la vot cu gândul de mai bine. Mai mult, mai drept, mai bun, mai repede. Bucata de hârtie, fie și împăturită, nu suportă orice – speranțele astea sunt prea mult pentru ea.

Votul nu te poate asigura c-o să fie mai bine. La vot te duci ca să nu fie mai rău.

Ca la vaccin. Un vaccin nu te face să te simți mai bine, ba poate să-ți dea și niște efecte secundare neplăcute, dar te asigură că n-o să-ți fie rău, foarte rău. Dacă nu te vaccinezi, se poate întâmpla să mori și să omori.

Votul e un vaccin. Se face periodic. Nu produce nimic spectaculos, poate să pară inutil. Dar dacă prea mulți nu votează, democrația se îmbolnăvește și poate să moară, ucisă de virusul dictaturii, care nu dispare niciodată de tot din organismul social.

Vaccinul e vot. Dacă prea mulți aleg să nu se vaccineze, atunci covidul, sau alt ucigaș mititel, rămâne încuibat în țară și în continuare omoară.

Vaccinul nu te vindecă de obezitate, diabet, hipertensiune sau depresie.

Votul nu e pentru un partid sau altul. Votul este pentru supraviețuirea democrației.

Parafrazându-l pe marele nostru fotbalist Gică Hagi, să votăm nu ca să fie bine, ci ca să nu fie rău.

P.S.

Pe cale de consecință, ar rezulta din ce-am spus mai sus că persoanele care cred că vaccinul te îmbolnăvește, îți schimbă ADN-ul, îți bagă cipuri în organism, nu vor merge la vot. Cred, totuși, că unii dintre ei se vor duce. Ce spuneți, stimați Republicani, cu ce partid credeți că votează antivacciniștii?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult