Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Curat meşteşug de tâmpenie, ar fi zis Creangă, dacă ar fi văzut ce acoperiş de pagodă japoneză are pe casă”. Bojdeuca marelui povestitor, de nerecunoscut, după lucrările de reabilitare

bojdeuca

Foto: Facebook / Costel Alexe

„Butaforie de lux”, „pensiune banală de două margarete”. „Are termopane, router de internet?”„Jacuzzi îi mai trebuie”. Val de critici și ironii în mediul online, după ce bojdeuca lui Ion Creangă a devenit de nerecunoscut, ca urmare a unor lucrări de „restaurare și securizare” la inițiativa Consiliului Județean din Iași. 

„Curat meşteşug de tâmpenie, ar fi zis Creangă, dacă ar fi văzut ce acoperiş de pagodă japoneză are pe casă”, a scris profesoara Otilia Bălinişteanu.

Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a anunțat vineri că bojdeuca va fi redeschisă publicului în decembrie, adăugând că se bucură că a reușit „să conserve farmecul unic al bojdeucii”. „Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă s-a realizat cu mijloace adecvate, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare și de a păstra semnificația culturală a primului muzeu literar din România”, a transmis președintele CJ Iași.

Foto Facebook Costel Alexe

Casa în care a locuit o perioadă marele povestitor a fost anterior restaurată în 1942 și 1985.

Foto wikipedia

Încălzire în pereți

Gheorghe Baian, directorul firmei de construcții care s-a ocupat de reabilitarea muzeului, a declarat pentru Iaşi TV Life că s-a încercat păstrarea cât mai multor elemente autentice. „Au fost păstrate materialele aferente pereților, inclusiv tencuieli și varuri, care urmează să fie folosite la finisaje. Avem, într-adevăr, un sistem modernizat de încălzire în pereți, peste care va fi aplicată tencuiala. Am păstrat cuptorul vechi, vatra veche, ce va suferi un mic proces de restaurare, dar vom folosi în rest tencuiala specifică pentru clădiri monument. Va fi construit și un cerdac precum cel inițial, cel din spatele monumentului va fi reabilitat”, a explicat Gheorghe Baian, notează Adevărul.

Președintele CJ Iași: Mă bucur că am încheiat cu succes etapa lucrărilor 

Președintele CJ Iași se mândrește cu investiția făcută cu fonduri europene. „Redeschidem în luna decembrie Bojdeuca lui Ion Creangă. Mă bucur să vă anunț că lucrările au fost finalizate, iar în foarte scurt timp vom putea să pătrundem iarăși în universul literar pe care marele scriitor Ion Creangă l-a creat chiar în această căsuță.

,,Călător pe meridiane culturale”, așa s-a numit proiectul prin care am reabilitat întreg ansamblul muzeal cu fonduri europene, printr-un parteneriat implementat împreună cu Primăria Fălești Și Consiliul Raional Fălești din Republica Moldova. Prin acest proiect, am efectuat lucrări de restaurare și securizare a bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat.

Mă bucur că am încheiat cu succes etapa lucrărilor și că am reușit să conservăm farmecul unic al bojdeucii.

Vă reamintesc că Bojdeuca lui Ion Creangă este primul muzeu literar din România, inaugurat în 1918, și cel mai vizitat Muzeu din rețeaua Muzeul Național al Literaturii Române Iași.

Încă puțin și vă reașteptăm să descoperiți lumea lui Ion Creangă, în Bojdeuca din Dealul Țicăului”, a scris pe Facebook președintele CJ Iași, Costel Alexe.

„Restaurarea bojdeucii lui Ion Creangă este parte a proiectului “Călător pe meridiane culturale”/ ”Traveller on Cultural Meridians”, derulat în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020 și finanțat prin ENI CBC.

Iniţial, structura de rezistenţă a construcţiei era alcătuită din pereţi de vălătuci, stâlpii pridvorului şi planşeu cu grinzi de lemn, având acoperişul în şarpantă, cu învelitoare din siţă. În cadrul intervenţiilor din anul 1984 de consolidare, necesare în urma seismului din 4 martie 1977, au fost înlocuite elementele structurale din lemn (furci) cu elemente de confinare verticale şi orizontale din beton armat. Planşeul peste parter are grinzi din lemn şi termosistem de argilă armată cu fibre vegetale.

Soluţiile arhitecturale şi tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii scriitorului Ion Creangă au urmărit îndeplinirea următoarelor obiective şi nevoi prin:

- consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice;

- desfacerea şarpantei existente din lemn şi refacerea acesteia integral;

- refacerea învelitorii tip şindrilă din lemn, precum şi a sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale;

- bordarea golurilor de uşi şi ferestre existente;

- deoarece fundaţiile existente sunt dispuse la cota -0,70m faţă de CTA au fost realizate subzidiri din beton armat pentru fundaţiile exterioare, până la cota -1,50m, pentru atingerea cotei de fundare recomandate în studiul geotehnic;

- protejarea elementelor din beton armat prin execuţia de hidroizolaţii verticale cu emulsie bituminoasă realizate sub cota terenului amenajat;

- refacerea sistematizării verticale perimetrale clădirii;

- refacerea zonelor fisurate prin injectări cu mortar de var-nisip;

- refacerea tencuielilor şi a finisajelor.

Lucrările de execuţie au demarat cu desfacerea duşumelilor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundaţiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a duşumelilor şi nu desfacere cu recuperare şi restaurare, aşa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziţie de şantier în vederea înlocuirii.

La pereţii interiori şi exteriori s-au realizat lucrări de refacere a tencuielilor şi injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip. Tencuielile s-au refăcut şi în zonele în care s-a intervenit din punct de vedere structural. Au fost executate tencuieli pe bază de var pastă-nisip, lucrate cu mănuşa.A fost refăcută învelitoarea de tip şiţă din lemn, incluzându-se într-un sistem cu astereală dublă, o membrană performantă de hidroizolare. Tot materialul lemnos al şarpantei a fost tratat ignifug şi antiseptic. Jgeabul este din lemn rotund, scobit concav, căptuşi la interior cu plumb 2 mm grosime.

Soclul perimetral este protejat prin execuţia de hidroizolaţii verticale exterioare realizate sub cota terenului amenajat. Trotuarele şi sistematizarea verticală perimetrală clădirii au fost refăcute în totaliate. Zidăria aparentă a fundaţiilor din piatră a fost curăţată şi rostuită cu mortare hidrofobe.

De asemenea, s-au executat lucrări de recondiţionare a elementelor decorative din lemn. Grinzile existente, precum şi planşeul, au fost decapate, reparate şi rebăiţuite.

Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost şi el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor. Şipcile au fost aşezate conform modelului din planşele de arhitectură. Restul tâmplăriei a fost restaurată. Sticla a fost schimbată cu una artizanală. Deoarece se poate observa că tâmplăria bojdeucii a fost una dublă, în sit existând feroneria celei de-a doua cercevele spre interior, a fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu una din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Toată feroneria a fost restaurată.

Lucrările de intervenţie au fost realizate de către IASICON S.A. în baza Autorizaţiei de Construire nr. 143 din 13.02.2020, emisă de Primăria Municipiul Iaşi. Executantul a respectat în principiu prevederile proiectului nr. 290/2019 şi a dispoziţiilor de şantier emise în timpul execuţiei lucrărilor, punând în aplicare soluţiile tehnice propuse”, se arată în comunicatul CJ Iași.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E interesant de știut dacă în Certificatul de urbanism pentru restaurarea bojdeucii din Țicău, a fost solicitat (și ulterior obținut) avizul Ministerului Culturii. Nu de alta, dar bojdeuca asta, la cum arată acum, pare modernizată, nu restaurată. Vai de Ozana cea frumos curgătoare - sper că nu i-au betonat malurile!
    • Like 2
  • Ai inceput cu persiflarea auroritatilor si te-ai pierdut intr-o analiza amanuntita a materialelor folosite. Care este concluzia? E bine sau e rau? Trebuia altfel? Cum? Hai la noi s-o facem pe contributorul elevat!
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult